VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Anneli Ute Gabanyi, despre războiul din Ucraina: Suntem într-o situație comparabilă cu criza din Cuba

Vocea Basarabiei: Invitata Vocii Basarabiei este mult stimata dna Anneli Ute Gabanyi. E venită tocmai din Germania, de la Berlin, este o bună cunoscătoare a situației din România, Republica Moldova și din Europa, a și scris foarte mult despre evenimentele care au avut loc de-a lungul timpului, este politolog, îndeosebi este preocupată de relațiile internaționale și de securitate. Bine ați venit la Vocea Basarabiei!

Anneli Ute Gabanyi: Mulțumesc mult! Sunt fericită să fiu aici, după ce am conlucrat atâția ani la Europa Liberă, acum mă bucur să vin la acest post.

Vocea Basarabiei: Haideți să pornim această discuție de la ceea ce se întâmplă în imediata vecinătate a Republicii Moldova. E un război declanșat de Federația Rusă în Ucraina și iată că au trecut mai mult de 7 luni și deocamdată încă pacea nu e sigură.

Anneli Ute Gabanyi: Deloc…

Vocea Basarabiei: Ce trebuie să cunoască cetățenii despre această invazie rusă în Ucraina? Și de ce s-ar fi gândit Vladimir Putin că trebuie să pornească acest război?

Anneli Ute Gabanyi: În primul rând, acest război este o noutate absolută în Europa. După cel de-al Doilea Război Mondial, nicio țară în Europa n-a mai îndrăznit să atace altă țară, să lezeze suveranitatea și integritatea teritorială a altei țări. Este, după părerea mea, un eveniment de o însemnătate care, în mod negativ, cred că se poate compara numai cu căderea zidului de la Berlin. Și dacă vedem felul în care situația evoluează spre periculos, după umila mea părere, atunci am putea spune că suntem într-o situație comparabilă cu criza din Cuba, însă atunci, în timpul Războiului Rece, totuși puterile nucleare, adică Statele Unite și Uniunea Sovietică erau într-un fel de balanță nucleară, adică țările se amenințau reciproc și niciuna dintre țări n-a îndrăznit niciodată să spună: „Vă atac” de atunci încolo, iar acum avem, într-adevăr, o situație încât Rusia spune: „Vă ameninț!” și asta face.

Vocea Basarabiei: Dar Vladimir Putin încă după anexarea Crimeii nu a ascuns că intenția lui este să refacă Uniunea Sovietică, s-a vorbit mult despre „russki mir”, de ce nimeni nu a luat în serios acele declarații și aceste declarații de azi ale liderului de la Kremlin?

Anneli Ute Gabanyi: Da, asta este marea întrebare. Marea întrebare este de ce oamenii din Occident nu au ținut seama și de fraza pe care a spus-o la un moment dat că destrămarea Uniunii Sovietice este cea mai mare catastrofă a secolului XX, nu au luat în seamă nici ce a spus în 2007 deja la Conferința de Securitate de la München. Și, vă spun sincer, am fost șocată după ocuparea Crimeii de felul în care au reacționat chiar și în Germania politicienii. Îmi amintesc că unul dintre ei, chiar Helmut Schmidt, fost cancelar spunea: „Păi nici nu e sigur dacă Ucraina este o națiune și o țară independentă…”, nu au luat în seamă…

Vocea Basarabiei: Bine, nici dna cancelar Angela Merkel nu a reacționat la modul cel mai serios.

Anneli Ute Gabanyi: Ea a încercat, de exemplu, cu sancțiunile.

Vocea Basarabiei: A încercat, dar fără succes.

Anneli Ute Gabanyi: Fără succes, bineînțeles, pentru că în cazul Germaniei, între timp, în 2005, noi începuserăm să construim, adică puțin înainte de plecarea de la cancelarie a cancelarului Schröder, mare prieten și acum al dlui Putin…

Vocea Basarabiei: Gazul i-a împrietenit?

Anneli Ute Gabanyi: Gazul, dorul banilor ș.a.m.d.

Vocea Basarabiei: Așa este, au o relație bună și, ținând cont că Rusia a declanșat acest război în Ucraina, Schröder nu și-a ascuns simpatia față de Vladimir Putin.

Anneli Ute Gabanyi: Deloc! Dar știți ce m-a frapat multă vreme, până la declanșarea războiului? Concetățenii mei. Mie mi-a fost jenă în fața străinilor pentru felul în care s-a comportat acest cancelar din țara în care locuiesc, pe când noi, românii, basarabenii ne rușinăm când cineva dă ceva mită la un eventual doctor, dar și acest obicei dispare.

Vocea Basarabiei: Dvs. vedeți finalitatea acestei confruntări armate între Moscova și Kiev?

Anneli Ute Gabanyi: Eu văd că această confruntare care, de fapt, a fost declanșată sub un pretext, pentru că în acel moment Ucraina nu avea înscrisă în Constituție dorința de a se integra în NATO. Acum vedeți că lucrurile s-au schimbat, adică și președintele Zelenski devine mai ferm, dar în Occident, noi în Germania, cel puțin, am avut mari probleme să ne resetăm.

Vocea Basarabiei: Dar cum va fi adusă pacea în această regiune din jurul Mării Negre și cine va aduce pacea?

Anneli Ute Gabanyi: Ambele părți, cred, au interesul să se declare un armistițiu în momentul  în care fie o parte și, mai ales, Rusia este partea atacatoare va ajunge la concluzia că este în favoarea ei, numai că Rusia a pierdut din avânt și Rusia nu vrea, de fapt. Adică noi știm care au fost obiectivele Rusiei: a atacat Kievul, la început a vrut să-l dea jos pe președintele Zelenski și să ocupe sau în orice caz să controleze, să spunem așa, întreaga Ucraină. Acest lucru până acum nu i-a reușit.

Vocea Basarabiei: Dar a anexat câteva regiuni.

Anneli Ute Gabanyi: A anexat, sigur că da.

Vocea Basarabiei: Și Zelenski insistă ca el totuși să le readucă în componența Ucrainei și va mai exista acest duel nu doar verbal, dar și confruntarea armată. Pe de altă parte, liderul de la Kremlin a spus că el nu vrea și nu va discuta cu omologul său rus.

Anneli Ute Gabanyi: Așa e și asta a fost de la început, pentru că la început Zelenski a fost mult mai retras, ca să spun așa, el a spus: „Nu discutăm acum de Crimeea, într-un fel s-o transformăm într-un conflict înghețat”, dar s-a văzut că Putin n-a vrut-o la niciun moment. Acum este o singură întrebare deschisă – în ce măsură există niște canale de care noi nu ne dăm seama, unde totuși se încearcă o rezolvare a problemei?

Vocea Basarabiei: Dar ele există, aveți această certitudine?

Anneli Ute Gabanyi: Eu știu de la oamenii care s-au pronunțat, de exemplu, la televiziunea germană și la alte televiziuni, ei sunt siguri că există un așa canal și la un moment dat, când s-au schimbat, de exemplu, prizonierii de război…

Vocea Basarabiei: Turcia încearcă să fie mediator.

Anneli Ute Gabanyi: Rolul Turciei este destul de dificil, pentru că NATO spune: „nu este total de partea noastră”, Ucraina, de fapt, nu se pronunță, iar Putin încearcă să profite de situație. Dar, după părerea mea, Turcia este absolut un partener NATO de încredere și eu cred că, dacă va veni o soluție, prin Turcia va veni.

Vocea Basarabiei: Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina e dramatic, e tragic, dar haideți să privim înapoi și să ne amintim că în 1992 s-a vărsat sânge la Nistru, a fost un conflict armat și în 1992, și tot acest separatism a prins rădăcini din voia sau la dorința Federației Ruse.

Anneli Ute Gabanyi: Sigur că da!

Vocea Basarabiei: Cum credeți dvs., ce scop s-a urmărit atunci, în 1992, e mult mai clar astăzi să spunem, decât atunci?

Anneli Ute Gabanyi: Și atunci mi-a fost clar. Și am și scris, deja în primele materiale pe care le-am publicat în Germania am spus foarte clar. În momentul în care Uniunea Sovietică începuse de-abia să se destrame, Rusia a pus, eu le spun niște focoase, care pot fi detonate în momentul în care Rusia dorește, în puncte sensibile ale fostului imperiu. Am văzut și în Nagornîi Karabah, am văzut în Georgia și acest lucru se întâmplă chiar acum. În Ucraina nu a avut Rusia astfel de teritorii separatiste, le-a creat, iar Procesul de la Minsk, multă lume nu-și amintește, pentru că Rusia a acuzat întotdeauna Ucraina că ar fi torpilat Procesul de la Minsk și soluționarea. Nu este adevărat, pentru că Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, s-a plâns la începutul conflictului că Germania și Franța, care erau partenerii celor două țări din Est nu au pus destulă presiune asupra Ucrainei ca să se conformeze dorințelor Rusiei. Deci, Rusia nu a fost mulțumită de Procesul de la Minsk, era tot unul din motivele pentru care spunea: „Bine, atunci trecem la forță”.

Vocea Basarabiei: Dar vreau să discutăm mai pe îndelete despre dosarul transnistrean. Totuși, Republica Moldova nu are hotar cu Federația Rusă, dar, iată, Moscova, Kremlinul au reușit să-și mențină influența în stânga Nistrului atâția ani de zile. Ce scenariu se plămădea acolo, la Moscova, ținând cont că peste 30 de ani această problemă transnistreană nu-și găsește soluția?

Anneli Ute Gabanyi: Vă amintiți de infamatul general Lebed – nu-i așa? –, care spunea foarte clar că acesta este punctul de unde pornim războiul către România, bineînțeles, și către Balcani. Adică, ținta lor a fost întotdeauna și avem citate pe care le-am și dat în materialele mele, iar în al doilea rând, în 1999 la OSCE rușii au fost convinși, mai mult sau mai puțin, înainte de venirea lui Putin la putere, că își vor retrage armamentul care mai este acolo. Trupele nu sunt atât de multe și importante, dar faptul este că au un punct și pretind că este dreptul lor să rămână.

Vocea Basarabiei: Dar chiar Rusia și-a asumat angajamentul la summitul OSCE de la Istanbul și a spus că-și va retrage trupele?

Anneli Ute Gabanyi: Dar nu și le-a retras niciodată, ba că prin Ucraina nu se putea trece, ba că nu știu ce, este clar că ei și le vor păstra acolo. Ați văzut că ei și în Nagornîi Karabah și-au băgat trupe de pacificare, care, ciudat, la ultimul conflict parcă au dispărut ca potârnichile. Deci ne întrebăm și acolo ce se întâmplă, dar asta nu ne privește în momentul de față.

Vocea Basarabiei: Să revenim la problema transnistreană. Iată, acum Ucraina pare să fie foarte hotărâtă, când e vorba de identificarea unei soluții durabile pentru dosarul transnistrean și Republica Moldova și-ar dori acest lucru. Acum depinde și de ce își va mai dori Moscova și ceea ce se vorbește și se menține acea poziție a autorităților de la Tiraspol, că ei insistă. De exemplu, Krasnoselski vrea cu tot dinadinsul să se întâlnească cu președinta Maia Sandu, el amintește de fiecare dată că Moldova trebuie să-și păstreze neutralitatea. Cum vedeți dvs. evoluțiile pe dosarul transnistrean?

Anneli Ute Gabanyi: Există o situație totalmente nouă. Deci, noi ar trebui eventual să ne eliberăm de poncife, deși nu vreau să spun, de exemplu, că faptul că dna Maia Sandu eventual nu dorește să se întâlnească cu el, pentru că astfel i-ar recunoaște calitatea de lider al unui stat separatist al cărui separatism Moldova nu-l recunoaște. Eu înțeleg acest lucru și cred că este perfect OK. Pe de altă parte, Ucraina în acești 30 de ani a jucat când așa, când așa…

Vocea Basarabiei: Exact, când de partea Rusiei și mai puțin de partea Moldovei și acum ar fi mai mult de partea Moldovei, pentru că e în război cu Rusia.

Anneli Ute Gabanyi: Întrebarea este dacă liderii acestei Transnistrii vor ca Transnistria să devină un al doilea Kaliningrad.

Vocea Basarabiei: Și ce ar însemna, dacă ar accepta să devină un al doilea Kaliningrad?

Anneli Ute Gabanyi: Ar însemna un pericol și mai mare într-un fel, pentru că la Kaliningrad sunt și arme nucleare, adică, cel puțin, tactice. Pe de altă parte, dacă Moldova și Ucraina nu acceptă ca rolul Rusiei să crească în această regiune, de asemenea este un conflict care eventual va putea să fie rezolvat numai cu ajutorul unor puteri de garanție. Și știu că există la NATO un proiect, dar este un lucru încă necopt total, ca să zic așa, la care rușii să fie scoși din toate formatele, gen „5+2” etc., unde ei sunt și factori de negociere sau eventual de decizie. De ce? Pentru că a fost întotdeauna un absurd și un paradox ca problema sau parte a problemei să fie și parte a soluției și a celui care soluționează. Lumea n-a îndrăznit să spună, dar acum este momentul să spună: „Vă excludem, pur și simplu”. Adică, vedeți, este interesant că și rolul OSCE-ului scade în momentul de față, și acele discuții s-au dus în contextul OSCE-ului, pentru că această conferință de 44 de state, care s-a format la Praga și care va veni în Republica Moldova în primăvara anului viitor este cea mai mare victorie diplomatică și cea mai senzațională. Aici rușii nu mai sunt parte și este o adunare dincolo de fostele granițe UE, de exemplu, pentru că este inclusă și Turcia, săraca, așteaptă din 1963 să fie primită în Uniunea Europeană. (…)

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.