Structurile MAI sunt pregătite să identifice prompt eventualele amenințări din regiunea transnistreană și vor reacționa corespunzător în cazul apariției acestora. În cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” la Vocea Basarabiei ministra Afacerilor Interne Ana Revenco vorbește despre pedeapsa pentru zecile de alerte false cu bombă, despre o eventuală destabilizare a situației în RM în toamnă, în contextul crizei refugiaților…
Vocea Basarabiei: Republica Moldova rămâne statul aflat în imediata vecinătate a războiului. De șase luni, de la invazia rusă în Ucraina, Republica Moldova trebuie să gestioneze situația la frontieră, dosarul refugiaților și multe alte probleme, care derivă de la acest război care are loc la hotarul moldo-ucrainean. Republica Moldova gestionează și hotarul de la vest, pentru că este în imediata vecinătate a Uniunii Europene. Despre locul și rolul Republicii Moldova când e vorba de menținerea situației sub control o să discutăm în cele ce urmează, dar pentru că din primăvară și până astăzi au avut loc atât de multe cazuri de alertă cu bombă, care s-au dovedit alerte false, haideți să vedem, e clar astăzi pentru autorități totuși de ce cu regularitate se anunță aceste alarme false cu bombă?
Ana Revenco: Mă bucur că am această ocazie să comunic pe finalul primului an de mandat, dar noi tratăm acest final ca primul semestru al anului 2022, care a adus cu certitudine foarte multe provocări în sistemul afacerilor interne, provocări fără precedent. În special, prima jumătate a anului 2022 a adus o listă întreagă de provocări, care au pus la grea încercare sistemul afacerilor interne, a fost testată la maximum și multidimensional capacitatea de rezistență. Și aceste alerte care se dovedesc a fi false le încadrăm în registrul amenințărilor atipice, amenințărilor hibride nemaiavute până acum. Vă dau doar o cifră: în perioada anului 2021, în cele 12 luni am avut circa 25 de alerte și locații, iar anul acesta doar în prima jumătate a anului avem deja 245 de intervenții, ceea ce înseamnă multă muncă pentru o mare parte din echipa cu care am onoarea să lucrez. Important pentru noi este să intervenim prompt și intervenim prompt astfel încât, pe de o parte, să verificăm exact gradul de securitate la care este supusă bunăstarea și liniștea societății, dar realizăm pe deplin că aceste alerte de asemenea induc și o altă formă de funcționare a agentului economic. De aceea astăzi noi devenim tot mai buni și mai buni în reacționare, la fel lucrăm pe un mecanism nou, în scurt timp acest mecanism va fi propus și către secretariatul Consiliului Suprem de Securitate în cadrul unui grup.
Vocea Basarabiei: Și ce prevede acest mecanism?
Ana Revenco: Este acum în proces de elaborare după modelul altor țări care au trecut la fel ca și noi prin astfel de situații. În acest grup lucrăm cu mai multe instituții ale statului prinse în acest exercițiu, astfel încât acest mecanism să asigure și securitatea cetățeanului, dar și o bună funcționalitate a altor instituții, fie că vorbim de instituțiile statului sau de instituții din sfera economică. De fapt, cel mai important pentru noi este în paralel să asigurăm mersul investigațiilor pentru a înțelege care este esența acestor alerte.
Vocea Basarabiei: Dar până astăzi aveți o concluzie, parțială măcar, totuși, cine sunt autorii? De ce testează nervii cetățenilor și capacitatea autorităților în halul acesta?
Ana Revenco: Exact acesta este scopul – de a induce frică în societate, de a genera destabilizări, de a alimenta inclusiv ura și neîncrederea, or în astfel de circumstanțe este mult mai ușor apoi pentru cei care nu sunt bine intenționați în raport cu Republica Moldova sau în raport cu societatea noastră să își realizeze alte scopuri. Așa tratăm aceste alerte și, totodată, intervenim prompt.
Vocea Basarabiei: Cât de pregătit este Ministerul Afacerilor Interne pentru o eventuală sau să anticipeze o eventuală destabilizare în toamnă?
Ana Revenco: Depinde ce aveți în vedere prin destabilizări, pentru că, având o singură politică la Ministerul Afacerilor Interne – securitatea cetățeanului –, noi operăm cu termenul de previziuni și scenarii. În cazul în care, conform acestor evaluări de riscuri și previziuni, se așteaptă că ne vom pomeni cu un aflux repetat mare de refugiați, atunci vom activa protocolul de securitate la frontieră, pentru a menține în continuare securitatea la frontieră din perspectiva criminalității transfrontaliere, din perspectiva tentativelor de a traversa sau a încălca anumite prevederi care țin de securitatea la frontieră, pe de o parte și, pe de altă parte, vom asigura securitatea celor care fug din calea războiului. Și aici vorbesc despre ucrainenii care vor fi nevoiți în mod repetat să-și părăsească casele. Dacă vorbim despre o altă previziune în sensul unui număr sau dimensiune, sau conținut al unor evenimente publice…
Vocea Basarabiei: Să admitem că se organizează acțiuni de protest, ne amintim de dosarul 7 aprilie 2009.
Ana Revenco: La fel și aici noi operăm cu termeni de evaluare de risc, identificarea factorilor care favorizează sau nu anumite situații, sunt conturate prognoze și sunt elaborate exact planuri de intervenție calibrate la riscurile pe care le denotă eventual o situație sau nu sunt activate, așa cum vă spuneam, protocoalele, în cazul dat, protocolul de asigurare a ordinii publice. Așa cum am făcut-o și până acum, pentru că pot să vă zic că această primăvară pentru Republica Moldova din punctul de vedere al numărului și dimensiunii de manifestații publice a fost mult mai activă decât anii precedenți și nu neapărat mă refer aici la anii trecuți când am fost în izolare din cauza pandemiei, mă refer și la anii de mai înainte, vă spuneam că facem aceste analize și Centrul de comandă care a fost activat din data de 24 februarie activează și până acum în regim de permanență 24/7. În cadrul acestui regim de 24/7 activează și un grup analitic special creat pentru a monitoriza încontinuu situația atât din interiorul țării, cât și din regiuni, pentru că înțelegem că o serie de activități în interiorul țării sunt determinate și de evoluția în Zona de Securitate și în regiune. De aceea este foarte important să înțelegem cum evoluează lucrurile, care sunt factorii care iau amploare, unde ne putem aștepta la un anumit risc, cum el se poate produce și, respectiv, care este cea mai eficientă cale de a interveni, inclusiv prin prevenție, așa cum am făcut cu toții cu echipa de la Ministerul Afacerilor Interne prin asigurarea interoperabilității inclusiv între mai multe structuri subordonate. Cu certitudine au fost o serie de acțiuni, o serie de evenimente unde a fost solicitată intervenția a cel puțin trei structuri subordonate, în același timp. Or, însuși războiul din Ucraina a arătat că fără o interoperabilitate exemplară dintre Poliția de Frontieră, Poliția Națională, pompierii-salvatori, carabinieri, specialiștii de la Biroul Migrațiune și Azil nu s-ar fi reușit ceea ce am reușit noi și considerăm că am reușit să asigurăm această stabilitate în ceea ce privește securitatea și ordinea publică și de la frontieră la altă frontieră, inclusiv prin interiorul țării. Așa vom interveni și aici.
Vocea Basarabiei: Am înțeles că numărul refugiaților sau numărul persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina și ajung în Republica Moldova a început iarăși să crească, erau peste 70 de mii, acum se ajunge la aproape 90 de mii de cetățeni. Dacă, eventual, se mărește iarăși acest flux de refugiați, asta ar însemna că ar trebui mai multă atenție, ar trebui mai multe forțe pe care să le concentrați ca să poată supraveghea buna securitate a cetățenilor și a statului?
Ana Revenco: În aceste șase luni de război în Ucraina, Republica Moldova a asigurat intrarea a peste 600.000 de ucraineni. Numărul cel mai mare al ucrainenilor care s-au aflat într-un timp aici în Republica Moldova a fost de aproape 125.000. Acum, această cifră desigur că înregistrează o dinamică ascendentă sau în descreștere, în funcție de mobilitatea ucrainenilor. Unii se întorc acasă, cel puțin pentru o perioadă, alții își continuă drumul. La ziua de astăzi, noi avem în jur de 82.000 de ucraineni, cifra este destul de dinamică, cert este că în ultimele câteva zile numărul de cetățeni ucraineni care intră pe teritoriul Republicii Moldova dinspre Ucraina a crescut. Atribuim această creștere activizării anumitor acțiuni cu caracter militar în Ucraina sau în proximitatea hotarelor. Cel mai important este că echipele stau de veghe, monitorizăm încontinuu situația pentru a ști când este necesar să intervenim cu protocoale suplimentare, cu echipe suplimentare, cu măsuri suplimentare de securizare la timpul potrivit.
Vocea Basarabiei: Republica Moldova nu controlează o parte din teritoriul de est, ne referim la regiunea transnistreană. Da, este această Zonă de Securitate, așa-zisul hotar administrativ, dar acest lucru e prea puțin ca să fie lumea liniștită că nu ar putea cumva cineva care are intenții rele să facă rău.
Ana Revenco: Ucraina a închis acel segment transnistrean la hotarul moldo-ucrainean, probabil că trebuie să zic că Republica Moldova are cel mai lung hotar cu războiul. Vorbesc despre țările din vecinătate și aproape pe o treime din acest hotar, într-adevăr, nu avem control efectiv. Lucrurile au evoluat în felul următor, chiar înainte de război Ucraina a închis acel tronson, dar la fel a întărit și pe interior componenta de securitate. Planurile noastre de contingență la fel prevăd o serie de măsuri de securizare și pe linia întâia, dar și pe linia a doua, sunt mai multe măsuri care sunt realizate de diverse structuri subordonate Ministerului Afacerilor Interne, astfel încât să putem identifica prompt primele manifestări ale amenințărilor și să intervenim corespunzător.
Vocea Basarabiei: Încercați să calmați spiritele și să spuneți că situația este sub control din moment ce Ucraina și-a asumat și ea responsabilitatea să aibă grijă de hotarul pe care îl are cu Republica Moldova, dar necontrolat, ne referim la acest segment transnistrean, și ziceți că situația e sub control?
Ana Revenco: Situația este supravegheată în modul în care am făcut-o începând cu 24 februarie. Așa o facem acum, așa vom face și în continuare. Așa cum v-am spus, planul de contingență al Ministerului Afacerilor Interne prevede un set de măsuri care presupun prezența, inclusiv fizică, dar și utilizarea altui instrumentar pentru a supraveghea orice modificare în contextul de securitate la frontieră pe interiorul țării, la frontiera estică, la frontiera vestică, în virtutea schimbărilor care au loc, fie că vorbim despre activismul acțiunilor militare din Ucraina sau, iată, cum a fost, și nimeni nu a fost pregătit să vadă o altă consecință a acestui război – ruperea lanțului logistic de aprovizionare. Imediat ce înregistrăm primele devieri de la o normalitate le putem și analiza. Noi asta am făcut: analiza, previziunea, monitorizarea factorilor declanșatori, acționarea graduală în aceste situații și asta ne-a permis să intervenim la timp și să prevenim anumite situații de risc, să de-escaladăm sau să rezolvăm în timpi mult mai restrânși anumite blocaje. Așa am făcut cu afluxul mare de refugiați cu care ne-am pomenit la frontieră, așa am intervenit atunci când s-au creat rânduri de circa 20 de kilometri de camioane la frontieră, am intervenit și situația s-a deblocat practic în timp-record. Acum, exact așa în dinamic ne mișcăm și în negocierile cu partea română și, sper eu, în septembrie să încheiem totuși acel acord care să ne permită să funcționeze frontiera într-un regim de control coordonat comun, astfel vom mai reduce suplimentar timpii. Dinamic se mișcă și lucrările pentru a permite deschiderea unui punct nou – podul de Leova-Bumbăta.
Vocea Basarabiei: Dar chiar credeți că va fi posibil ca în septembrie să funcționeze acest control moldo-român la frontiera de la Leușeni?
Ana Revenco: Control prin acțiuni coordonate comune, da.
Vocea Basarabiei: Chiar va fi funcțional acest control, pentru că lumea mă uit acum câți nervi și câte critici îndreaptă către autorități, pentru că stau ore în șir și așteaptă să treacă frontiera?
Ana Revenco: Atunci când echipa a intervenit, rândurile, îmi aduc bine aminte, am făcut mai multe vizite chiar în teritoriu pentru a vedea, a înțelege și a mobiliza în teren lucrurile…
Vocea Basarabiei: Dar cum aveți de gând să simplificați procedurile care au loc la hotar?
Ana Revenco: Chiar astăzi a avut loc ședința ordinară în regim online dintre echipa Republicii Moldova și echipa din România, create special aceste echipe, grupuri de lucru, pentru a trece prin schema tehnologică cap-coadă, astfel încât să ne reușească în septembrie deja să activizăm acest regim de control coordonat comun, care se va referi, în special, la transportul marfar, pentru că aici este cea mai mare problemă. Știu că așteaptă ore în șir, e important că nu mai așteaptă zile, pentru că înțelegem că sunt transportate și produse perisabile și asta înseamnă și sustenabilitatea agenților economici.
