Discutăm cu Alexei Buzu, ministru al Muncii și Protecției Sociale, despre proiectele pentru tinerii șomeri, despre ce înseamnă statul să achite facturile pe timp de iarnă, despre câți pensionari are Republica Moldova, despre majorarea pensiilor, despre cum se oferă ajutoarele sociale, despre acordurile bilaterale cu alte țări pentru protecția muncitorilor moldoveni, despre programul Prima Casă, dar și despre economia subterană.
Vocea Basarabiei: Alexei Buzu este ministru al muncii și protecției sociale, s-a regăsit în echipa dnei Gavrilița, acum se regăsește și în echipa dlui Recean. Eu am să citez ceea ce a spus dl ministru atunci când a preluat mandatul: „Îmi asum acest mandat pentru o Republică Moldova mai egală, mai solidară și mai incluzivă, un mandat prin care vom susține tinerele familii, să ajutăm mamele și tații să combine mai ușor viața profesională cu cea de familie, un mandat pentru a oferi mai multe programe eficiente tinerilor, persoanelor cu dizabilități, programe care să-i ajute să-și găsească un loc de muncă demn și dorit, un mandat prin care încercăm să reformăm sistemul de protecție socială pentru a fi redusă sărăcia substanțial în rândul copiilor, pentru a crește accesul la servicii sociale și a ridica accesul la ele”. Este ceea ce v-ați propus dvs. atunci când ați preluat mandatul. Mulțumim că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei! S-ar părea că în aceste câteva cuvinte e scris puțin, dar e destul de consistent ceea ce ați scris dvs. atunci. Vreau să vă întreb – nu se ridică prea sus așteptările, ca după asta cetățenii să spună: „Păi, atunci când ați venit în funcție ne-ați promis și salarii bune, și pensii bune, și alocații, și de toate”? Haideți să vedem, ce poate astăzi Ministerul Muncii și Protecției Sociale să facă, ca cetățenii să aibă siguranța că ei sunt protejați din punct de vedere social?
Alexei Buzu: Într-adevăr, prioritățile mele, chiar dacă s-a schimbat guvernul, rămân neschimbate, pentru că sunt priorități importante, în favoarea cetățenilor Republicii Moldova. Noi în acest an ne-am propus să fortificăm sistemul de protecție socială, pentru că în situațiile de criză noi am văzut că este foarte vulnerabil, trebuie să identificăm familiile care sunt cel mai afectate de criza energetică, de inflație, să ajutăm familiile cu copii, să identificăm și să ajutăm persoanele cu dizabilități să-și găsească un loc de muncă, dacă este posibil acest lucru, să ajutăm persoanele tinere din zonele rurale să-și dezvolte abilitățile, să-și caute un loc de muncă, și asta nu este posibil atâta timp cât nu avem instituții puternice, reformate și moderne. Și aici mă refer, în primul rând, la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, vrem să modernizăm și să dinamizăm programele de ocupare a forței de muncă, în curând în ședința de guvern va fi promovat proiectul legat de vouchere pentru dezvoltare profesională. Deci vom oferi mai multă libertate persoanelor care caută un loc de muncă, care se înregistrează la această agenție să identifice acele instituții de formare profesională și, totodată, să creștem competiția dintre aceste instituții astfel încât persoanele tinere, în special, care își caută un loc de muncă, care vor să-și dezvolte abilitățile profesionale să poată să identifice acele programe care sunt cel mai aproape de ceea ce doresc ei să facă și cât mai potrivit necesităților și angajatorilor din Republica Moldova. Ne vom strădui în acest an să lărgim accesul la servicii de îngrijire pentru copii, atât servicii publice, cât și servicii alternative, pentru că înțelegem, vorbind cu tinerele familii, că există în continuare această problemă, în special mamele atunci când nasc copiii pentru o perioadă foarte lungă trebuie să se retragă de pe piața muncii. Asta înseamnă că venitul familiei se reduce, asta înseamnă că angajatorii duc o penurie de angajați bine pregătiți, asta înseamnă că la stat nu vin acele contribuții, pentru că persoana nu mai este activă și atunci ceea ce vrem noi să facem e să ajutăm aceste familii, să ajutăm aceste mame să combine mai ușor, să nu fie puse în situația să aleagă între viața de familie și viața profesională, dar să le combine mai ușor. Ultimele date cu privire la sărăcie arată că 24%, practic fiecare al patrulea copil este în sărăcie, prestațiile și intervențiile sistemului de protecție socială reduc această sărăcie doar cu 4%, altfel spus, fără un sistem de protecție socială sărăcia în rândul copiilor ar fi de 28 la sută.
Vocea Basarabiei: Și așa este mare, 24 la sută este un procent mare.
Alexei Buzu: Exact. Și asta înseamnă că noi trebuie să avem un sistem de protecție socială mult mai eficient, pentru ca să identificăm acești copii, aceste familii și să îi ajutăm să depășească această capcană a sărăciei.
Vocea Basarabiei: O să vorbim despre toate aceste categorii de persoane pe rând, dar pentru că acum sunt aceste proteste organizate, au fost organizate și în toamnă și pentru că această „mișcare pentru popor” încearcă să le spună cetățenilor că statul trebuie să achite facturile, să aflăm de la dvs. – totuși, e în baza normei legale această cerință pe care o revendică protestatarii sau organizatorii acestor proteste? Ce înseamnă statul să achite facturile cetățenilor pe timp de iarnă?
Alexei Buzu: Vreau să spun că bugetul public se formează din contribuțiile cetățenilor Republicii Moldova. Asta înseamnă că guvernul, parlamentul, eu ca și ministru avem o responsabilitate și o diligență maximă ca atunci când utilizăm aceste resurse ele să fie utilizate cu maximă grijă, cu maximă eficiență și transparență. Noi avem la moment un mecanism prin care încercăm să identificăm familiile cu venituri reduse și să le oferim aceste compensații pentru ca prețul agentului termic, fie că el este gaz sau electricitate, să fie mai mic. La momentul actual în sistemul de „Ajutor la contor” avem aproximativ 800 de mii de gospodării, la 80 la sută din ele li s-a atribuit gradul de vulnerabilitate foarte înaltă, asta înseamnă că guvernul achită aproximativ jumătate din factura pe care o au pentru primii 180 de metri cubi în cazul consumului de gaz. Noi nu putem să oferim compensații pentru toți cetățenii Republicii Moldova, pentru că, în primul rând, nu ar fi o măsură judicioasă, ar fi o măsură foarte costisitoare, iar noi la guvern trebuie să ne preocupăm și de alte probleme, cum ar fi cele din sănătate, din educație, ordine internă și în cazul dat trebuie să avem un program țintit. Deci, pentru cei cu venituri mai reduse trebuie să compensăm mai mult, pentru cei cu venituri mai mari trebuie să compensăm mai puțin sau chiar deloc. Aceasta este menirea sistemului pe care îl administrăm acum, un program care costă 5 miliarde de lei pentru perioada aceasta de iarnă.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. cunoașteți vreo țară care ar insista ca guvernul să plătească integral facturile cetățenilor pentru sezonul rece?
Alexei Buzu: Eu nu cunosc asemenea țări, sunt experiențe în anumite țări, când statul își asumă să compenseze, spre exemplu, benzina, motorina, alt tip de agenți și experiența acestor țări nu este una fericită și nu trebuie să fie adusă în Republica Moldova, pentru că de cele mai multe ori aceste țări sunt producătoare sau exportatoare de surse de energie, fie că vorbim de gaz, fie că vorbim de petrol. La momentul actual, Republica Moldova importă, noi nu putem să asigurăm acest lucru, pentru că noi trebuie să asigurăm și pensii, investiții în sănătate, investiții în infrastructură, investiții în agricultură ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Dar atunci când li se spune cetățenilor că a fost votată o rezoluție în care s-a cerut în mod ultimativ celor care guvernează să ofere, în cel mult o săptămână, un răspuns în ceea ce privește doleanțele oamenilor care, așa cum spun ei, nu mai pot face față facturilor mari de întreținere, iată, ce le spuneți dvs. cetățenilor, pentru că ei vor continua să transmită acest mesaj și vor încerca să spună că guvernarea nu este competentă, că guvernarea nu apleacă urechea la necazurile oamenilor?
Alexei Buzu: Noi înțelegem preocuparea cetățenilor legată de facturi, înțelegem că este o perioadă extrem de dificilă, în special pentru familiile cu venituri reduse, în cadrul guvernului am venit cu un set de măsuri de susținere atât pe partea de protecție socială, creșteri salariale în sectorul public, ca să atenuăm această criză cât mai mult posibil, dar răspunsul nostru este legat de acest sistem de compensații „Ajutor la contor”, prin care cele mai vulnerabile gospodării, gospodăriile cu venituri reduse primesc compensații într-un mod țintit, iar noi nu credem că puținele resurse pe care le avem în bugetul public trebuie să fie utilizate pentru gospodării care nu au nevoie de aceasta. Noi ne-am dori, într-adevăr, ca prețul la gaz, prețul la electricitate să fie mult mai mic, dar suntem într-o situație creată de războiul din Ucraina, care a determinat aceste creșteri semnificative ale gazului, electricității ș.a.m.d. și noi în cadrul guvernului ne preocupăm, încercăm să venim cu aceste măsuri, dar noi avem și o responsabilitate de diligență a banului public.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. ați amintit încă o dată că a fost creat acel fond de 5 miliarde de lei, bani care trebuiau să fie direcționați ca să fie ajutați cetățenii Republicii Moldova, dar înțeleg, pentru că iarna totuși e blândă și nu a fost atât de geroasă, nu se consumă întreaga sumă care a fost alocată, ce va urma?
Alexei Buzu: În primul rând, noi trebuie să vedem, până la sfârșitul sezonului rece mai avem încă o lună și ceva, oficial se încheie la sfârșitul lunii martie, noi anticipăm că prețurile la sursa de energie vor rămâne în continuare mult mai mari comparativ cu acum câțiva ani, respectiv acest mecanism va fi operațional și în acest an, spre exemplu, începând cu noiembrie 2023. O să vedem care vor fi tarifele la acel moment, dar noi planificăm, ne pregătim pentru următorul sezon, asta este unu și doi – guvernul abordează această criză energetică multilateral. Spre exemplu, colegii mei de la Ministerul Energiei, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au programe prin care urmează ca blocurile de locuit, clădirile publice să devină mult mai eficiente din perspectiva termică, să încercăm să diversificăm sursele de aprovizionare cu energie, să încercăm să creăm surse mai curate de energie. Tot guvernul are o strategie plenară, comprehensivă de a ne asigura că în termen scurt impactul acestor creșteri este atenuat prin măsurile de protecție socială și de compensații, pe de altă parte, pe termen mediu și lung, Republica Moldova devine mai independentă din perspectiva de aprovizionare cu surse de energie, dar și încearcă să creeze sursele proprii, curate, ecologice de energie.
Vocea Basarabiei: Aici, la Vocea Basarabiei, a fost președintele parlamentului, dl Igor Grosu a spus că ar putea, într-adevăr, să nu fie direcționați toți banii din acest fond și atunci s-ar putea să se facă modificări la buget în parlament, dvs. ați spus că suma, chiar dacă rămâne, ea va fi transferată pentru toamna acestui an sau pentru următorul sezon rece, dar cât s-a consumat până astăzi?
Alexei Buzu: Eu nu pot să vă spun cu exactitate, o să rog colegii, pentru că noi relaționăm cu mai mulți furnizori – Moldovagaz, furnizorii de energie electrică, furnizorii de agent termic, ei au diferite modalități de facturare, cu care avem diferite relații comerciale, dar ceea ce am vrut să spun este că noi încercăm să privim nu doar pe termen scurt această modalitate de compensare, dar să ne pregătim pentru următoarea perioadă rece a anului. Cu siguranță, când vom avea cifrele finale o să le publicăm, o să facem o analiză, o să vedem cum urmează eventual să îmbunătățim acest sistem pentru următoarea perioadă rece a anului, dar, iarăși, preocuparea noastră, a guvernului este ca toate resursele, fie că din surse interne, fie că din cele care sunt venite de la partenerii de dezvoltare, trebuie să fie utilizate cu maximă diligență, cu maximă transparență și eficiență.
Vocea Basarabiei: Să ne spuneți numărul exact al persoanelor vârstnice. Câți pensionari are astăzi Republica Moldova?
Alexei Buzu: Ultima cifră era aproximativ 640 de mii, dar trebuie să verific, deci peste 600 de mii de persoane, un pic mai mult decât persoanele salariate, cel puțin, conform datelor oferite de Biroul Național de Statistică.
Vocea Basarabiei: Adică, raportul nu mai este deja 1 la 1?
Alexei Buzu: Este un pic deja depășit. Dar, iarăși, trebuie să înțelegem că în Republica Moldova avem estimate 190 de mii de persoane care activează pe piața muncii, dar activează într-un regim neoficial.
Vocea Basarabiei: Din aceste 640 de mii?
Alexei Buzu: O parte din ei activează „la gri”, adică primesc o parte din salariu oficial, o parte neoficial și sunt o parte din ei care activează „la negru”, deci, salariul nu este arătat.
Vocea Basarabiei: Dar eu voiam să precizați dacă din aceste 640 de mii de persoane sunt încă unele antrenate în câmpul muncii.
Alexei Buzu: Sigur că sunt o parte din pensionari care continuă să muncească și, respectiv, ei se regăsesc și în statistica de persoane angajate, dar parametrii, vorbind despre o situație în care avem un pensionar la un salariat deja arată că sistemul este destul de vulnerabil și aceasta înseamnă că în fiecare an deficitul din bugetul de asigurări sociale devine unul mai semnificativ și el acum se acoperă din bugetul de stat. Noi în cadrul ministerului am demarat o reformă substanțială legată de reducerea angajării „la gri” sau „la negru”, am operat modificări pentru a fortifica mandatul Inspecției Muncii, vom veni cu mai multe pachete…
Vocea Basarabiei: Ajungem și la Inspecția Muncii, și la reformare…
Alexei Buzu: Ceea ce voiam să spun este că noi în cadrul ministerului avem o abordare atât pe pensii, încercăm să ne asigurăm că sistemul de pensii este sustenabil, este just, dar, pe de altă parte, încercăm să determinăm mai mulți angajatori și salariați să treacă „pe alb”, pentru că noi trebuie să schimbăm raportul acesta de 1 la 1.
Vocea Basarabiei: Unii experți fac trimitere și la datele pe care le-au anunțat anumite organisme internaționale și spun că în economia tenebră ar fi cam jumătate din bugetul Republicii Moldova. Ce înseamnă economie tenebră?
Alexei Buzu: Economia tenebră este economia neobservată, ai cărei jucători nu plătesc taxe, nu achită contribuțiile sociale.
Vocea Basarabiei: Evaziune fiscală, salariu „la plic”…
Alexei Buzu: Exact. Și noi încercăm în cadrul ministerului să avem o reformă, un set de măsuri pentru a reduce acest fenomen și a determina angajatorii și salariații să treacă „pe alb”. Am fortificat mandatul Inspecției Muncii, vom veni cu mai multe măsuri prin care vom stimula trecerea „pe alb”, adică vrem să avem abordare prietenoasă atât față de salariați, cât și față de angajatori, pentru că, iarăși, raportul de 1 la 1 nu este o situație benefică pentru sustenabilitatea sistemului de pensii și sistemului de protecție socială din Republica Moldova.
