VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Alexandru Flenchea: Pentru o pace durabilă e nevoie ca trupele ruse să plece de pe teritoriul Ucrainei și de pe teritoriul nostru / VIDEO

Interviu cu Alexandru Flenchea, fostul vicepremier pentru reintegrare, directorul Asociației „Inițiative pentru Pace”

Vocea Basarabiei: Mulțumim că ați dat curs invitației noastre să avem această discuție, când tot mai mult se vorbește despre nevoia de pace și timpul de război. Credeți că ușor se va instaura pacea în această regiune unde se află și Republica Moldova?

Alexandru Flenchea: Nu, nu are cum să fie ușor, adică deja suntem într-un proces foarte complicat, iar ceea ce am auzit de la tribuna centrală a Adunării Generale a ONU în aceste zile a fost exact acel apel la pace necondiționată din partea tuturor actorilor pe scena mondială, începând cu SUA și terminând cu China și India și țările Uniunii Europene, toți cer pace necondiționată.

Vocea Basarabiei: Apropo, și șefa statului, Maia Sandu, care a participat la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a spus că Moldova vrea pace, declarație făcută inclusiv în numele locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului.

Alexandru Flenchea: Cred că pe nimeni nu surprinde această declarație. Evident, Moldova vrea pace, dar mă refeream la acei care hotărăsc soarta continentului și a lumii, de fapt. Mă refer și la acei care potențial ar putea să vorbească cu Moscova, să pună capăt războiului, de altfel vedem că sunt semnale că contacte urmează să fie sau ar putea să fie. Bunăoară, Macron ar fi pregătit să-l sune pe Putin în aceste zile și înțelegem că în discuție este subiectul nuclear, dar nu al armelor nucleare, al centralei atomice din Zaporojie, dar și al altor obiective nucleare de pe teritoriul Ucrainei.

Vocea Basarabiei: Dar dacă e să-i citez pe cetățenii Republicii Moldova cu care discut deseori, ei spun că pacea în regiune acum ar depinde exclusiv de Vladimir Putin?

Alexandru Flenchea: Păi da, războiul s-ar termina în momentul în care Putin s-ar opri, evident. Pentru o pace durabilă și stabilă e nevoie ca trupele ruse să plece de pe teritoriul Ucrainei și de pe teritoriul nostru, asta ar da un grad mai mare de certitudine a păcii durabile. De fapt, același lucru l-a spus și președintele Zelenski. În adresarea sa în cadrul Adunării Generale a ONU s-a pronunțat categoric împotriva unui „război amânat”, cum l-a numit el. Orice soluție, orice pace fără retragerea trupelor ruse, a zis el, este doar un „război amânat”.

Vocea Basarabiei: Dar aceste mai mult de 6 luni de când a început invazia rusă în Ucraina au arătat o poziție fermă a Republicii Moldova ca stat care are statut de neutralitate, care are un conflict nesoluționat, o țară care totuși are nevoie de o relație bună acum cu Vestul, dar, probabil, și cu Estul pentru ca să fie soluționată problema transnistreană. Cum ați defini dvs. poziția pe care a avut-o și o are în continuare Republica Moldova?

Alexandru Flenchea: Noi mereu avem nevoie de relații bune cu toată lumea, noi nu avem atât de mulți vecini, doar doi vecini imediați, dar, totodată, România înseamnă implicit UE și, de fapt, avem la hotarele noastre și UE, și NATO, iar din partea cealaltă avem Ucraina, care este acum în stare de război. Statutul nostru de neutralitate în actualele condiții, cel puțin, nu ne dă mare senzație și mare grad de siguranță, pentru că, am văzut, dreptul internațional nu contează, pentru că în prim-plan vin interesele expansioniste, cu atât mai mult că vedem poziția Federației Ruse, acele demersuri pe alocuri ciudate, declarațiile lui Lavrov, amenințările, aluziile că Moldova s-ar pregăti să atace militarii ruși din Transnistria. Nimic nu-i mai fals! Semnalul este clar, în opinia mea, Moscova consideră că statutul de neutralitate nu este altceva decât un pretext pentru Republica Moldova ca să nu se alieze deschis cu Moscova, ca să nu sprijine acest război împotriva Ucrainei. Din păcate, ne-am întors în paradigma Războiului Rece, Rusia a întors toată lumea într-o realitate în care există sfere de influență și zone de interese. Și atunci, în opinia Moscovei, în cazul dat Republica Moldova este o zonă de interes exclusiv al lor și trebuie să ne comportăm cum s-ar comporta o republică unională.

Vocea Basarabiei: Cum se explică faptul că totuși pe parcursul acestor mai mult de 200 de zile de când Rusia a pornit acest război împotriva Ucrainei nu a scăpat din vizorul său Republica Moldova?

Alexandru Flenchea: Din câteva motive, dar, de fapt, totul se reduce la unul, nu doar Republica Moldova este țara cel mai aproape de acest război, dar dacă ne gândim și la planurile anunțate aproape deschis de către Vladimir Putin de a reconstrui imperiul sovietic într-o formă sau alta, păi noi am fost parte a acelui imperiu. Putin a zis de nenumărate ori cum vede el destrămarea URSS-ului și a zis că a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX și o greșeală care, consideră el, trebuie reparată. Sigur că Republica Moldova este dacă nu în centrul atenției, atunci aproape de el.

Vocea Basarabiei: Dar cine ia la modul cel mai serios în calcul aceste declarații pe care le face liderul de la Kremlin cu referire la restabilirea Uniunii Sovietice?

Alexandru Flenchea: El nu face declarații, el face aluzii mai degrabă. Cine le ia în serios? Dar cum poți să nu le iei în serios când vezi că pentru a le reconstrui Vladimir Putin recurge la război, invazie?

Vocea Basarabiei: Eu am zis cine le ia în serios la modul că chiar se gândește că poate fi refăcută Uniunea Sovietică.

Alexandru Flenchea: Credeți că nu poate?! Eu consider că luna februarie a anului 2022 și tot ce a urmat arată că, din păcate, nimic nu este imposibil. Pe parcursul acestui an, în două discursuri anunțate din timp, așteptate de toată lumea, Putin deschis a amenințat lumea întreagă cu arma nucleară. Vorbim despre probabilități mai mari sau mai mici, dar trebuie să luăm în calcul toate scenariile.

Vocea Basarabiei: Și cum s-ar putea reface URSS-ul?

Alexandru Flenchea: Dar cum s-a făcut în 1940, când am devenit parte a Uniunii Sovietice și cum am redevenit în 1944?

Vocea Basarabiei: Totuși, atunci erau alte realități.

Alexandru Flenchea: De ce?

Vocea Basarabiei: Nu credeți că lumea totuși s-a mai schimbat?

Alexandru Flenchea: Nu! Diferența majoră e că atunci, în ’40 și în ‘44, nu era arma nucleară, aceasta este singura și principala diferență majoră.

Vocea Basarabiei: Cu forța poți reface un imperiu?

Alexandru Flenchea: Imperiile anume așa se și fac, cu forța armelor, cu invazie. Noi vedem deja un proces… Bine, ceea ce se întâmplă în Ucraina acum, dar haideți să privim într-un context mai larg, de exemplu, Caucazul – un război în a treia reluare deja după recenta pace din 2022; în Asia Centrală din nou se împușcă. Poți diferit să privești aceste lucruri, poți să zici că continuă destrămarea imperiului sovietic și într-o anumită măsură e adevărat, el continuă și noi nu știm  care va fi finalitatea acestui proces, dar totodată poți să spui că aceasta e o încercare de a împiedica continuarea acestui proces, de a-l întoarce înapoi.

Vocea Basarabiei: Deci, e o destrămare și o edificare?

Alexandru Flenchea: Și o încercare a lui Vladimir Putin de a opri acest proces și de a-l inversa, de a reveni la starea pe care o consideră și o numește el o Rusie mare, puternică.

Vocea Basarabiei: De la tribuna ONU, președinta Maia Sandu spunea că Republica Moldova este unul din cele mai vulnerabile state în fața războiului din Ucraina.

Alexandru Flenchea: Cred că acesta e un lucru care nu trebuie probat.

Vocea Basarabiei: Dar aici se ia în calcul doar dosarul refugiaților sau inclusiv existența acestui dosar nerezolvat, dosarul transnistrean?

Alexandru Flenchea: Bine, niciun subiect nu există de la sine, există într-un context anume. În contextul nostru intră nu doar refugiații, deja la etapa asta noi putem vorbi despre criza refugiaților, de fapt, vorbim despre o problemă în viitor, care are potențial să devină o problemă economică și socială, care poate părea cam depășită, dar este și contextul războiului, și contextul conflictului transnistrean nerezolvat, și al prezenței militare străine, a trupelor ruse pe teritoriul nostru. În plus, șantajul energetic, livrările de gaz, vulnerabilitățile noastre energetice – tot acest pachet face ca țara noastră să fie vulnerabilă.

Vocea Basarabiei: Să vorbim și despre atitudinea și pozițiile Tiraspolului. Cum vi s-a părut această poziție pe care au luat-o autoritățile de acolo de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina și până astăzi și această insistență a liderului tiraspolean de a se întâlni cu Maia Sandu? Și de ce insistă el să se vadă cu șefa statului?

Alexandru Flenchea: Credeți că insistă el?

Vocea Basarabiei: Sfătuit de Moscova, probabil.

Alexandru Flenchea: Reacția și atitudinea lor au fost previzibile, pe de o parte. Eu am avut un total sentiment de déjà vu cu situația din 2014, anexarea Crimeii și, de fapt, începutul războiului împotriva Ucrainei în subiecte, care în primele luni de război acum în 2022 au lipsit din retorica oficială și din declarațiile oficiale în Transnistria, ca și cum nu s-ar întâmpla nimic în Ucraina, doar fără niciun motiv obiectiv au început să vină zeci de mii de refugiați, inclusiv în stânga Nistrului. E o poziție ușor de înțeles, pentru că, da, este Moscova care îi sprijină și de care depind din cauza gazului, din cauza militarilor ruși dislocați în regiune, dar Rusia e departe, între Rusia și Transnistria este Ucraina. Transnistria depinde nu mai puțin de Federația Rusă și, de fapt, ea depinde și de Chișinău. Deci, aflându-se într-un așa context dificil, normal că sunt foarte precauți, exagerat de precauți, în opinia Moscovei, pentru că după asta a urmat istoria asta cu „scrisoarea pierdută” din august – pierdută, găsită, scursă, niciodată publicată oficial. O pretinsă scrisoare deschisă despre care am aflat nu de la autorul sau, cel puțin, cel care a semnat-o, nu de la Vadim Krasnoselski, subalternul lui nu știu de ce ne-a anunțat despre ea. Nu, aceste demersuri cu „haideți să rezolvăm conflictul transnistrean acum, avem nevoie de procesul de negocieri între cei doi președinți”, nu exprimă poziția lui Vadim Krasnoselski și nu este ceea ce vrea la moment el sau, mai bine zis, cei care stau în spatele lui și controlează nemijlocit compania „Sheriff”. Acestea sunt demersuri ale Moscovei, de fapt, cu acele scrisori prin gura lui Krasnoselski a vorbit Moscova. Din momentul în care Moscova a luat degetul de pe buton, Krasnoselski tace.

Vocea Basarabiei: Dar există, totuși, măcar o mică posibilitate ca să fie readus dosarul transnistrean în atenția celor care se regăsesc în formatul de negocieri „5+2” din moment ce Rusia și Ucraina sunt în război de peste 6 luni de zile?

Alexandru Flenchea: Tocmai pentru că Rusia și Ucraina sunt în război, tocmai pentru că suntem într-o zonă de insecuritate extremă, subiectul acesta este în centrul atenției și este motiv de îngrijorare nu doar pentru Chișinău, dar și pentru ambii vecini ai noștri – Kiev și București, iar prin extensie, UE, SUA și NATO.

Vocea Basarabiei: Și e posibil să se convoace acest format de negocieri „5+2” din moment ce din 2019 au fost întrerupte negocierile în cadrul acestui mecanism?

Alexandru Flenchea: Formatul „5+2” a mai avut o pauză de 6 ani, din 2006 până aproape în 2012.

Vocea Basarabiei: Da, și asta e adevărat.

Alexandru Flenchea: Deci, să nu uităm, „5+2” este doar un instrument, nu este un scop în sine. „5+2” a ajuns acolo unde a ajuns cu pauze lungi, cu multe discuții…

Vocea Basarabiei: …și nefuncțional, cred mai mulți experți.

Alexandru Flenchea: Nu neapărat nefuncțional, dar, haideți să spunem așa, sub așteptări, tocmai pentru că foarte conștient, cel puțin, doi actori – Tiraspolul și Moscova – l-au transformat într-un proces și un scop în sine. Să ne întâlnim de dragul întâlnirilor, pentru că, vezi Doamne, la un moment dat în 2011 a însemnat că trebuie să ne întâlnim, cel puțin, de 5-6 ori pe an. Tocmai de asta a ajuns acolo unde a ajuns, dar e doar un instrument, până la urmă ceea ce contează e dialogul propriu-zis, negocierile propriu-zise, dar ca să ai negocieri cu substanță trebuie să știi ce vrei și unde vrei să ajungi.

Vocea Basarabiei: Și mai există șansa asta să fie negocieri cu substanță care ar identifica această soluție durabilă pentru criza transnistreană?

Alexandru Flenchea: Sigur că există. Și nu doar șanse, de fapt, acum în acest context există o necesitate obiectivă să fie reluat dialogul. Apelurile acestea, scrisorile despre care am fost anunțați de Krasnoselski, de fapt, nu au scopul să fie reluat dialogul, scopul lor e tocmai să torpileze acel proces de negocieri care a existat și să schimbe tot ce a existat până acum. Uitați-vă, haideți să spun mai simplu, ce zice Krasnoselski? „Haideți noi, dumneata Maia Sandu și eu Vadim Krasnoselski și cu sprijinul Moscovei să ne adunăm, să discutăm și să punem punct acestui conflict”. Minciună!

Vocea Basarabiei: De ce-i minciună?

Alexandru Flenchea: Prin aceasta, ce încearcă să facă Moscova?Să excludă partenerii noștri – UE, SUA, OSCE și Ucraina din procesul de negocieri.

Vocea Basarabiei: Dar, probabil, în primul rând Ucraina?

Alexandru Flenchea: Nu, probabil, în primul rând toți, pentru că în lista asta de parteneri  – Ucraina, SUA, UE și OSCE – nu e niciunul mai mult sau mai puțin important, fiecare are relevanța lui.

Vocea Basarabiei: Bine, și chiar credeți că Moscova nu-și dă seama că ar pune într-o umbră proastă Republica Moldova și chiar autoritățile statului să nu-și dea seama de scopul pe care îl urmăresc cei de la Kremlin în aceste condiții de război în imediata vecinătate a Republicii Moldova?

Alexandru Flenchea: De ce i-ar păsa Moscovei de reputația Moldovei și în ce lumină apare? Cu atât mai bine, discreditează Chișinăul, Chișinăul devine vulnerabil, nu mai are altă ieșire decât să vină să bată la ușa Moscovei.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.