VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

VIDEO/ Alexandru Flenchea: Demilitarizarea regiunii transnistrene trebuie făcută pentru a reunifica malurile Nistrului

Vocea Basarabiei: Vorbim despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, despre perspectiva integrării europene, despre relația Republicii Moldova cu Rusia, cu Ucraina și a Occidentul. Ucraina și Republica Moldova au obținut în vara anului trecut statutul de țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, vorbim despre perspectiva soluționării problemei transnistrene, despre discursul pe care l-a avut Vladimir Putin în fața elitei din Federația Rusă, despre toate aceste subiecte discutăm cu dl Alexandru Flenchea, șeful delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control. D-lui este și fondator al Inițiativei pentru Pace, este și un bun cunoscător al dosarului transnistrean, el fost vicepremier pentru reintegrare. Pornim de la discursul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Ce impresie v-a lăsat?

Alexandru Flenchea: Da, bineînțeles că a fost așteptat, cu atât mai mult că a fost amânat timp de aproape o jumătate de an. Discursul urma să fie prezentat în toamna anului trecut, dar pe fundalul insucceselor pe câmpul de luptă, atunci când au pierdut controlul asupra Hersonului, bineînțeles că momentul nu era oportun. De aceea data a fost anunțată abia cu vreo două săptămâni în urmă, pentru că Kremlinul tot ezita să anunțe o dată a discursului, încercând să-l coreleze cu dinamica în război, cu eventualele succese, în momentul în care au înțeles probabil că nu au de unde să se aștepte la o schimbare dramatică a situației pe câmpul de luptă au fixat 21 februarie, dar bineînțeles că erau așteptări mari, lumea aștepta cu sufletul la gură - oare ce o să mai anunțe Putin, în special în situația în care în mod evident nu avea de raportat niște succese impresionante în estul sau în sudul Ucrainei. Și atunci despre ce oare va vorbi?

Vocea Basarabiei: El totuși a încercat și se pare că chiar și a justificat invadarea Ucrainei, acuzând țările occidentale că amenință granițele Federației Ruse. Cât de convingător a fost el prin a-și justifica această invazie în țara vecină, în Ucraina?

Alexandru Flenchea: Aici nimic nou, primele vreo 20-25 de minute din discurs, de fapt, au fost parcă decupate din discursul lui din 24 februarie 2022.

Vocea Basarabiei: Ați găsit mai multe asemănări?

Alexandru Flenchea: Practic, același discurs, același narativ, aceleași acuzații, aceleași false frici despre pericole care ar paște Federația Rusă și poporul rus în general, despre rusofobie, despre pretinsul neonazism al Ucrainei. De fapt, tot nimic nou, aceleași clișee propagandistice, pe care le tot auzim de un an de zile intens și oarecum mai moderat până atunci. 

Vedem că în aceeași măsură în care Putin nu-și revizuiește narativul, nici Occidentul nu pare să fie dispus să și-l revizuiască sau, cel puțin, nu vede temei pentru asta.

Vocea Basarabiei: Ce au înțeles mai mulți demnitari din Occident, după ce au ascultat acest discurs al liderului de la Kremlin? De exemplu, o să cităm din ceea ce a spus secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. El zice că Rusia nu se pregătește pentru pace, ci pentru mai mult război. „Nimeni nu atacă Rusia, Rusia este agresorul, este un an de când a lansat invazia și nu vedem niciun semn că Vladimir Putin se pregătește pentru pace, el se pregătește pentru și mai mult război. Putin nu trebuie să câștige”.

Alexandru Flenchea: Vedem că în aceeași măsură în care Putin nu-și revizuiește narativul, nici Occidentul nu pare să fie dispus să și-l revizuiască sau, cel puțin, nu vede temei pentru asta. În general, cred că această atmosferă și acest fundal nu ne inspiră prea mult optimism privind sfârșitul războiului într-o perspectivă apropiată, din păcate.

Vocea Basarabiei: S-a aflat la Kiev șeful de la Casa Albă. Joe Biden a spus că Putin a crezut că Ucraina e slabă și Occidentul divizat, s-a înșelat complet, iar BBC a comentat vizita lui Joe Biden la Kiev drept o victorie de imagine clară în fața lui Vladimir Putin.

Alexandru Flenchea: Nici aici, apropo, nimic nou. Același discurs pe care îl auzim cam de pe la sfârșitul primăverii anului trecut. De fapt, această vizită, simbolică în foarte multe privințe, unii observatori au remarcat că a fost pentru prima dată de la vizita președintelui Roosvelt la Ialta, atunci când s-a întâlnit cu Stalin și cu Churchill, de atunci un președinte american nu a mai vizitat o țară aflată în război, în care chiar Statele Unite nu erau parte în acel război. Deci, o vizită super-importantă, un important mesaj de sprijin pentru Ucraina, dar să nu uităm că este parte a unui turneu și un alt scop sau un alt obiectiv al acestui turneu est-european este cel de a consolida rândurile aliaților în Europa, pentru că Ucraina în continuare are nevoie de sprijin, și nu un ultim moment, nu pot să nu remarc, cred că deloc întâmplător data acestei vizite - 20 februarie -, chiar în ajunul discursului anunțat din timp al lui Vladimir Putin. Eu cred că pe lângă aceste două principale obiective pe care și le-a setat Biden nu a putut să-și refuze și mica slăbiciune de a-l împunge puțin pe Vladimir Putin, eclipsând discursul lui, dar și atrăgând o bună parte a atenției publice internaționale spre propria vizită, care, trebuie să recunoaștem, ca și efect mediatic produs, a fost una spectaculoasă.

Republica Moldova ca stat care se află cel mai aproape din toate țările de câmpul de luptă din Ucraina a fost afectată în foarte multe feluri și în proporție foarte mare - de la comerț, criză energetică, logistică, transporturi, refugiați, e un set imens de probleme.

Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre situația din Republica Moldova și cum s-a schimbat și dacă s-a schimbat situația de la pornirea acestui război al Federației Ruse în Ucraina, pentru că Republica Moldova se află în imediata vecinătate a războiului, a găzduit și mai găzduiește un număr impresionant de refugiați, oameni fugiți din calea războiului din Ucraina, se confruntă cu mai multe provocări - de la criza energetică până la criza economică - și lumea e cam supărată, au crescut prețurile, au crescut tarifele, inflația este mare, puterea de cumpărare este mică. Cum s-a schimbat și dacă s-a schimbat situația în Republica Moldova de la 24 februarie 2022 și până astăzi?

Alexandru Flenchea: Dvs. mi-ați furat răspunsul, tocmai ați spus o listă lungă de lucruri care s-au schimbat în Republica Moldova. Ce ar mai fi aici de adăugat? S-a schimbat ireversibil, cred eu, toată lumea în care trăim noi. Probabil nu există un singur continent care să nu fi simțit efectele, chiar și indirecte, ale acestui război. Bineînțeles, Republica Moldova ca stat care se află cel mai aproape din toate țările de câmpul de luptă din Ucraina a fost afectată în foarte multe feluri și în proporție foarte mare - de la comerț, criză energetică, logistică, transporturi, refugiați, e un set imens de probleme. Adică, ce aș putea să mai adaug aici, altceva decât că toți indicatorii au scăzut obiectiv? Pe de altă parte, cumva am început un proces de regândire a securității noastre, a conceptului, paradigmei de securitate a noastră, am început un proces nu doar de regândire, dar și de refacere a securității noastre energetice, adică au fost pornite mai multe procese, nu cred că s-a ajuns la finalitate cu niciunul din dosare, dar, da, țara noastră este în mijlocul unui proces amplu de reorganizare, pentru că vorbim despre niște transformări mult mai importante, mult mai globale decât doar niște procese de reformă gândite din timp, concepute, anunțate și apoi promovate.

Vocea Basarabiei: Dar cum s-a schimbat atitudinea Moscovei față de Republica Moldova?

Atitudinea Moscovei față de Republica Moldova nu s-a schimbat niciodată. Vladimir Putin are undeva, chiar și la nivel de subconștient, harta Uniunii Sovietice și acționează exact în paradigma asta, lucru care s-a văzut...

Vocea Basarabiei: Și el va continua să vrea să refacă URSS-ul?

Alexandru Flenchea: Păi nu văd nimic care ar indica că el a renunțat la acest scop. Discursul de ieri al președintelui Putin, în care a zis că Occidentul, transformând din Ucraina, citez: „o anti-Rusie scindează poporul nostru, teritoriile noastre istorice, care ne aparțin de drept”, în cazul dat s-a referit la Ucraina, dar vedem că într-o formă poate mai voalată asemenea narative, care vin de la Moscova, în alte situații vizează și alte țări, care cândva au constituit Uniunea Sovietică. Și de asta, în plan global nu cred că s-a schimbat ceva, exact aceeași atitudine de fostă metropolă, care privește la Republica Moldova ca și un accident geopolitic, dacă vreți, ca ceva care pur accidental a devenit un stat independent. Deci, un accident ale cărui efecte trebuie reparate, în opinia Moscovei.

Vocea Basarabiei: Și totuși, în această perioadă de timp mai multe rachete ale Federației Ruse au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. E întâmplător, e o coincidență că e război în imediata vecinătate, e o altă țintă pe care a vrut și mai vrea să o ochească Kremlinul?

Alexandru Flenchea: Țintele, în sensul cel mai direct al cuvântului – fizice, sunt pe teritoriul Ucrainei, dar nu e asta ceea ce contează pentru noi, nu este asta ceea ce determină căderea rachetelor sau survolarea spațiului nostru aerian. Dacă vreți, e vorba de matematică pură și de probabilități. Atâta timp cât în spațiul aerian al Ucrainei zboară obiecte militare, fie ele avioane, bombe sau rachete, ele, mai devreme sau mai târziu, vor survola spațiul aerian al Republicii Moldova, lucru care s-a întâmplat, și nu ne garantează nimeni că nu se va mai întâmpla. Repet, e vorba exclusiv de probabilități matematice, asta se întâmplă, și ultimul lucru la care se gândesc militarii ruși atunci când își fixează obiective pe teritoriul Ucrainei pe care să le bombardeze e dacă va fi sau nu survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. Și, totodată, momentul în care rachetele zboară deasupra capului nostru, efectiv e la fel vorba de probabilități matematice, mai devreme sau mai târziu unele din ele vor cădea, și ele cad.

Interesul pentru regiunea transnistreană este interesul ca și pentru un instrument, o pârghie de a exercita presiune asupra Republicii Moldova.

Vocea Basarabiei: Dar până la izbucnirea acestei invazii ruse în Ucraina se credea că interesul pentru Republica Moldova e unul constant relativ, nici bun, nici rău, dar e un interes mare pentru regiunea transnistreană. Acum credeți că se mai menține interesul Kremlinului pentru ceea ce se întâmplă în stânga Nistrului?

Alexandru Flenchea: Interesul pentru regiunea transnistreană este interesul ca și pentru un instrument, o pârghie de a exercita presiune asupra Republicii Moldova. Adică explicația cea mai evidentă în cazul dat este și cea adevărată. În sine, regiunea aceasta foarte mică, o parte mică a Republicii Moldova, care și ea este un stat foarte mic, nu prezintă un interes pentru Moscova, astea nu sunt categoriile în care gândește Putin sau în care își fac planurile strategii de la Moscova, vedeți că cu continente întregi operează, nu cu 3.000 de kilometri pătrați.

Vocea Basarabiei: Dar cum se manifestă această grijă pe care o poartă Moscova pentru regiunea transnistreană?

Alexandru Flenchea: Cum se manifestă? Gaz gratuit, militari ruși, sprijin financiar, care, da, vedem că de prin 2014 tot scade, scade, scade, pentru că Rusia nu este în cea mai bună formă economică, dar manifestările sunt evidente, nu-i asta cel mai important.

Vocea Basarabiei: Și vor continua să sprijine acest regim secesionist?

Alexandru Flenchea: Uitați-vă, noi suntem în mijlocul unui proces de reformatare a lumii, de fapt, mă întrebați dacă se va schimba o atitudine a Moscovei, acțiunile Moscovei pe un subiect foarte îngust, deloc prioritar, în contextul în care Putin vrea să refacă toată lumea. Asta e, totul până la urmă depinde de situația postbelică, de cum va arăta lumea de după război, când se va termina războiul, cum se va termina și cum va arăta lumea postbelică.

Vocea Basarabiei: Deocamdată, interesul Kremlinului pentru regiunile separatiste din spațiul fost sovietic e mare, unii se întrebau – care scenariu ar fi mai plauzibil pentru Moscova să-l aplice în relația cu Republica Moldova, să zică că recunoaște independența așa-zisei „RMN” sau să zică: „Dragă guvernare de la Chișinău, luați această regiune transnistreană și aveți grijă de suveranitatea, integritatea și independența Republicii Moldova”?

Alexandru Flenchea: Ce înseamnă „luați”? Transnistria este parte a Moldovei și de ce ar...

Vocea Basarabiei: Este parte de jure, dar nu și de facto.

Să nu uităm că între Rusia și regiunea transnistreană a Republicii Moldova mai este Ucraina, de asta în actualele condiții cât durează războiul nu văd nici premise, nici posibilități ca Rusia să întreprindă acțiuni revoluționare în raport cu Transnistria.

Alexandru Flenchea: Nu, ea este parte de jure și este parte a Republicii Moldova prin cetățenii noștri care lucrează.

Vocea Basarabiei: E un teritoriu necontrolat de autoritățile Republicii Moldova.

Alexandru Flenchea: E un teritoriu necontrolat plenar de autoritățile Republicii Moldova, exact, dar e și un teritoriu care nu este controlat plenar de Moscova, să nu uităm că între Rusia și regiunea transnistreană a Republicii Moldova mai este Ucraina, de asta în actualele condiții cât durează războiul nu văd nici premise, nici posibilități ca Rusia să întreprindă acțiuni revoluționare în raport cu Transnistria, altele sunt prioritățile, plus că, în funcție de rezultatul acestui război, va fi recalibrată și atitudinea, și acțiunile Moscovei în raport cu țara noastră în ansamblu, or în aceste relații Tiraspolul este instrument, nu este subiect de relații.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.