Bună dimineața, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan, vă invit din nou să urmăriți, să vizionați, să ascultați „Radiografia Săptămânii”, o emisiune în care iau în dezbatere teme de actualitate cu oameni pe care îi invit din zona artei și culturii. Invitatul meu din această dimineață este regizorul și producătorul Alecu Deleu. Bine ai venit la Vocea Basarabiei, Alecu Deleu!
Alecu Deleu: Bună dimineața! Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație. De mult urmăresc emisiunile tale, Iulian, și uite că am fericita ocazie să văd cum se produce o astfel de emisiune și chiar să pun poate și umărul la asta.
Vocea Basarabiei: Iar eu mă bucur că am reușit să te aduc în acest studio, demult aveam această idee. Și o să începem discuția noastră cu un eveniment pe care chiar nu avem cum să-l trecem cu vederea – Summitul Comunității Politice Europene. În aceste zile, toată lumea vorbește despre acest eveniment, s-au auzit foarte multe promisiuni venite din partea unor oficialități europene și înainte de summit, și în timpul summitului – ajutoare financiare, promisiuni că vom fi alături de voi, Moldova este parte a Uniunii Europene ș.a.m.d. Există părerea că acest summit este un fel de moment de cotitură, să zic, un fel de turning point, cum ar zice englezii, adică după el deja ca și cum mergem pe calea aceasta europeană în mod sigur și ca și cum am scăpat din brațele Rusiei. Ce părere ai, e un moment de cotitură?
Alecu Deleu: Poate evenimențial e un moment de cotitură, adică să găzduiești un summit, să îți vină atâta lume importantă, da, din punctul acesta de vedere, o olimpiadă, un campionat, un festival – e un semn, e un reper, e un punct, dar dacă lucrurile s-ar întâmpla așa de simplu în politică, în domeniul social, în economie, atunci cred că lucrurile s-ar mișca și s-ar modifica caleidoscopic, foarte repede, dar noi vedem că schimbările, lunga noastră tranziție e momentul care arată că, de fapt, lucrurile au a se coace, a se produce, au un anumit parcurs și deus ex machina nu întotdeauna se întâmplă, așa că trebuie să ne legăm de această întrunire anumite speranțe, dar nici nu trebuie, după părerea mea, s-o supraestimăm.
Vocea Basarabiei: Să-i exagerăm importanța...
Alecu Deleu: Sigur că are pondere, are importanță. Are importanță imediată, de exemplu, industria turismului, ne-au văzut țara, ne-au gustat vinurile, au văzut oamenii cum arată, au înțeles, așa presupun, că au înțeles că suntem europeni nu numai fiziognomic, dar avem și virilități europene. Eu recent m-am întors dintr-o deplasare prin Scandinavia și despre noi acolo se cunoaște, am fost în niște locuri așa, mai…
Vocea Basarabiei: În ce țări anume ai fost?
Alecu Deleu: În Danemarca, Suedia și Norvegia. În niște locații mai puțin centrale și am văzut că pe noi ne cunosc, când spuneam Moldova…
Vocea Basarabiei: Serios?…
Alecu Deleu: Da, se știe! Deci, nu suntem terra incognita, dar ne cunosc. Și-i întrebam de unde? Ne cunosc, iată, din ultimele evenimente, pe urmele războiului din Ucraina, și prin figura aceasta frumoasă care o demonstrăm lumii anume prin implicarea în ajutorarea ucrainenilor și refugiaților. Adică nu prin vinuri, nu prin alte…
Vocea Basarabiei: …nu prin filme și cărți.
Alecu Deleu: Nu prin filme și cărți, din păcate, da, dar, uite, deja-i un semn, cum se spune, suntem pe hartă, suntem în mentalul unor popoare și sper să mai multiplicăm aceste semne.
Vocea Basarabiei: Ideea aceasta a ta este interesantă. Adică, tu totuși nu prea vezi ca un moment decisiv, hotărâtor, care deja cumva a schimbat lucrurile definitiv? Dacă am privi acest Summit al Comunității Politice Europene din perspectiva rușilor, iată să ne imaginăm că noi suntem Șoigu sau Putin și privim din Kremlin, uite că în Moldova vin foarte mulți șefi de guverne și de state, deci, o reuniune care nu a mai fost niciodată în Moldova, vin foarte mulți, noi ce am face? Noi – Șoigu și Putin – am renunța la Moldova sau am zice, d-le, dacă vin atâția noi renunțăm sau care ar fi atitudinea acestor oameni?
Alecu Deleu: Pentru Putin, Șoigu sigur că sunt niște semnale, dar nu cred că sunt niște semnale necunoscute, ei cunosc foarte bine și situația din Moldova, și chiar evenimentele pe care le animă ei pe teritoriul nostru. Deci vorbesc de politicul de la Moscova, arată că ei cunosc foarte bine situația, cunosc bine actorii de aici, cunosc tendințele și mișcările pe care le fac aici, dar și acele de la Orhei, și acele din Găgăuzia arată că ei dețin informații și cunosc situația. Altceva, acest summit, el e important și pentru noi, e important și pentru Europa și e un semn, adică politicienii europeni dau un semnal, așa văd eu, „lumii ruse” că Moldova pentru ei contează, că Moldova nu este de acord cu ceea ce se întâmplă în Ucraina, știe că poate să fie, să se întâmple și doar printr-un concurs anumit de lucruri și prin rezistența asta ucraineană nu e la fel, nu e atrasă direct în acest război și ei percep semnul acesta european că, uite, moldovenii, în sfârșit, găsesc înțelegere și sunt luați în considerație. Nu mai mult, deocamdată. Să vedem, în primul rând, ce înseamnă această Comunitate Politică Europeană. Ea nu are durată, da, ea e o comunitate formată recent, suntem la al doilea summit, primul a avut loc la Praga, dacă nu greșesc, și acum, dar prezența a 50 de personalități din politic sigur că bifează că Moldova e în cărți, Moldova e interesantă și probabil că hotarul între „lumea rusă” și Occident, iarăși, e o problemă ce înseamnă Occident, nu trece pe aici, e mai departe.
Vocea Basarabiei: Dar, oricum, Rusia nu va renunța nici acum, după acest summit, la Moldova ca sferă de influență a ei?
Alecu Deleu: Bine, Rusia nu vrea să renunțe și ceea ce se întâmplă în Ucraina arată că Rusia nu vrea să renunțe la nimic din ceea ce a fost până în anul ’91. Deci, ceea ce vedem noi acum e revendicarea asta, bine, trebuie văzute mecanismele și de ce s-a purces anume acum la aceste revendicări, dar Rusia, într-adevăr, continuă să fie imperialistă, continuă să aibă aceste veleități imperiale, poate le-aș numi neobolșevice.
Vocea Basarabiei: Neobolșevice?
Alecu Deleu: Da, neobolșevice. Deci, ceea ce se întâmplă, după mine, e un fel de neobolșevism și o privire a Rusiei. Din păcate, Rusia privește nu în viitor, Rusia privește în trecut, ea se vede acolo ca un mare imperiu cândva, ca o forță importantă în lume, și acum toate frustrările ei, că nu mai e din orice punct, și vedem că, până la urmă, pare că și militar nu mai e, și frustrările acestea s-au revărsat, uite, în această manieră războinică pe care o vedem de un an și jumătate în Ucraina.
Vocea Basarabiei: Uite, Maia Sandu a spus că, până în anul 2030, Moldova trebuie să devină membru cu drepturi egale al Uniunii Europene, că are această șansă s-o facă, mulți spun că soarta noastră depinde de războiul din Ucraina și au dreptate, într-adevăr. Să admitem că Ucraina învinge, Rusia rămâne departe, dar noi rămânem totuși cu niște probleme, mă refer la regiunea separatistă transnistreană și iată la niște probleme care au apărut acum în Găgăuzia. Apropo, înaintea acestui summit, a învins în Găgăuzia, deci a luat funcția de bașcan dna Evghenia Guțul, care este membră a Partidului „Șor” și care, imediat după ce a devenit bașcan, a mers în Israel, s-a întâlnit cu Ilan Șor. Și de acolo Ilan Șor, din Israel, întâlnindu-se cu ea, a lansat niște promisiuni. Deci, el a spus că din 1 septembrie vor fi majorate salariile bugetarilor și pensiile locuitorilor din Găgăuzia. În general, tu întrezărești în spatele acestei victorii un soi de lucrătură a Moscovei sau, pentru că se vorbește deseori că Moscova destabilizează situația, că e implicată ba acolo, ba acolo, ba în niște proteste, adică victoria aceasta a dnei Guțul în Găgăuzia cum o vezi? Un personaj, de altfel, puțin cunoscut înainte de a învinge.
Alecu Deleu: Bine, dacă să le luăm pe rând, eu nu mă îndoiesc în victoria Ucrainei.
Vocea Basarabiei: Da?
Alecu Deleu: Da! Mai devreme sau mai târziu, desigur depinde de foarte mulți factori, dar Ucraina va câștiga, ea deja a câștigat, ea deja în unele privințe a câștigat simpatiile lumii, ea a câștigat prin rezistență și curaj.
Vocea Basarabiei: Dar a mai pierdut niște teritorii, pe care rușii le-au luat…
Alecu Deleu: Ea a pierdut și în 2014, a pierdut acum, nu știu, problema teritoriilor e o problemă – cum să spun? – destul de specială și specifică, nu vreau acum să vorbesc de teritorii, dar știu că, până la urmă, când vorbesc de victoria Ucrainei, eu mă refer și la recâștigarea tuturor teritoriilor, inclusiv al Crimeii. Deci, asta referitor la Ucraina. Problemele de care ne ciocnim și în Găgăuzia, și la Orhei, ele doar așa trebuie privite, că nu suntem într-un vid politic și gestionăm noi toate, să spunem, sforile și pârghiile politicului, dacă ar fi așa, poate noi de mult eram o Elveție, o Suedie, dar așa e clar că orice, tot ce se manifestă aici în politicul moldovenesc e generat și e controlat de Moscova. Nu ai cum, noi suntem aici la frontieră, însăși prezența trupelor rusești, a conflictului din Transnistria și aceste alegeri din Găgăuzia ne mai spun încă o dată că Rusia continuă să investească în politicul moldovenesc și încearcă să controleze această situație, cu multă sau mai puțină abilitate, depinde și de noi, cum știm să ne apărăm. Așa că procesele nu sunt noi, Rusia le catalizează conform puterilor și viziunilor sale și, bineînțeles, a oportunităților. Dacă se ivește un Guțul sau, de exemplu, un Șor, pentru mine, de exemplu, transferul acesta al interesului lui Șor în Găgăuzia e explicabil, în Orhei el se simțea, adică patronii lui de la Moscova se simțeau pe un teren destul de redus…
Vocea Basarabiei: Nu aveau spațiu de manevră.
Alecu Deleu: Da, n-aveau spațiu de manevră, dar e cu mult mai ofertantă Găgăuzia pentru jocul lor de șah de aici, aici noi putem implica și problema limbii pe care nu o putem implica la Orhei, aici noi implicăm și naționalul, și autonomia, și o Constituție, și tot felul de chestii suplimentare. Trebuie văzut și trebuie să privim foarte atent problema găgăuză, sigur că ea necesită multă atenție din partea politicului moldovenesc și abilitate în gestionare. Câțiva ani în urmă, eu am făcut un film documentar de lung metraj, „Pași pe graniță”, pentru care am mers și în Găgăuzia. Și când a început războiul în Ucraina m-a sunat un amic de acolo, din Găgăuzia, și și-a amintit de acele filmări. El e director la un muzeu din Găgăuzia, muzeu al ținutului, și spunea: „Mi-ai pus atunci o întrebare – există vreo diferență dintre găgăuzii din Republica Moldova și găgăuzii din Ucraina? – și atunci ți-am răspuns că nu-i nicio diferență, noi comunicăm, sigur că hotarul acesta ne împiedică, ca și pe voi să comunicați cu locuitorii din sudul Basarabiei, dar uite acum, cu începutul războiului, pot să spun (așa îmi spunea omul), pot să spun că există o diferență, găgăuzii de acolo sunt antiruși, sunt pro-Ucraina și, uite, la noi totuși vocile sunt distorsionate, deci, noi acum suntem pe altă undă, adică simpatiile proruse predomină”.
Vocea Basarabiei: Uite, chiar în ajunul Summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău, la Comrat a avut loc un congres al aleșilor de toate nivelurile. Și a fost o reuniune foarte curioasă, pentru că s-au invocat, s-au pus pe tapet cumva niște cerințe, deci s-a cerut Chișinăului, de exemplu, înființarea serviciului regional vamal și acelui fiscal, precum și acordarea legii cu privire la autonomia găgăuză din ‘94 a statutului de lege constituțională, s-a mai cerut interzicerea activității partidelor al căror program include lichidarea Republicii Moldova ca stat independent, deci, cumva aici probabil se aveau în vedere partidele acestea unioniste. Găgăuzii cer o misiune de garanție formată din reprezentanți – atenție! – ai Consiliului Europei, ONU, Rusiei, Turciei și Germaniei, care să asigure respectarea de către autoritățile centrale ale statului a statutului unității administrativ-teritoriale autonome. Interesant, deci, este Rusia aici, o țară care duce acum un război în Ucraina, de ce nu e Ucraina, de exemplu, care e o țară vecină?
Alecu Deleu: Da, de aceea că acest, nu știu, ultimatum sau acest meniu a fost preparat la altă bucătărie decât cea ucraineană. Noi ne dăm seama că nu-i o agendă a politicului găgăuz, imediat li s-a adus pe tavă acest meniu și, după mine, încă e moderat, s-ar putea el să prindă dezvoltare și să avem acolo puncte și mai dure.
Vocea Basarabiei: Au zis că în cazul în care Chișinăul nu reacționează, pe 9 septembrie fac o a doua întrunire la care ar putea să discute organizarea unui referendum cu privire la viitorul Găgăuziei, iată, unde putem să ajungem. Deci, cum, noi ne mișcăm în Europa, au venit acești șefi de guverne și de state la noi și, pe de altă parte, avem această problemă, cum o gestionăm? Crezi că Chișinăul va fi în stare să o gestioneze?
Alecu Deleu: Cred că acum va gestiona-o, eu mă gândesc că va gestiona-o mai simplu, că vom avea această susținere, că summitul respectiv, ca să mai suplimentez la discuția noastră despre summit, de fapt, e o masă de dialog. Și chiar, de exemplu, experiența Pragăi arată că acolo au venit 45 de șefi de stat și au avut loc întâlniri bilaterale importante. De exemplu, acolo s-a încheiat un acord, care cred că cu siguranță a căpătat dezvoltare între Armenia și Azerbaidjan, un acord destul de important pentru…
Vocea Basarabiei: Da, și-au recunoscut integritatea teritorială parcă unul altuia.
Alecu Deleu: Da, sunt acorduri preliminare, așa înțeleg, că încă nu sunt finalizate, dar pentru noi e un semnal extraordinar acest acord, poate nimeni nu se aștepta. Mai mult, iată, de exemplu, pentru politicul rus un astfel de acord cred că e mai surprinzător decât însuși summitul de la Chișinău, asta ei puteau să-și închipuie, și asta ar însemna o pierdere foarte mare a Rusiei în Caucaz, că încercarea aceasta de a…
Vocea Basarabiei: Adică vrei să spui că ea a jucat tocmai pe disensiunile acestea existente între azeri și armeni și în clipa în care există un acord, ea nu mai are câmp de manevră?
Alecu Deleu: Bineînțeles. Și aici trebuie să fim foarte atenți la acest acord, el e curios din mai multe aspecte, și s-ar putea să fie așa, un manual și pentru noi. În primul rând, acolo sunt doi lideri foarte dibaci și carismatici și, să spunem așa, și Pașanian, și Aliev. Aliev e cu experiența lui mare în politic, iar Pașanian, am senzația, nu sunt încă sigur, să văd dezvoltarea acestei relații, Pașanian pare să știe să joace niște cărți importante, sacrificând uneori poate, dacă ne referim la jocul de șah, uneori poate și niște figuri, nu neapărat pioni. Am senzația că Armenia în acest acord sacrifică lucruri la prima vedere importante…
Vocea Basarabiei: Dar câștigă ceva.
Alecu Deleu: Dar câștigă un viitor, de aceea și noi trebuie să vedem în Găgăuzia, relația cu vecinul e o relație foarte complicată.
Vocea Basarabiei: Și importantă.
Alecu Deleu: Și importantă, chiar și din punct de vedere filosofic. Cineva din filosofi, nu-mi amintesc acum, parcă Žižek, spunea că cea mai bună sau mai pricepută tactică ar fi să-l lași în pace pe vecin, asta o știu, de exemplu, din experiența blocului în care locuiesc, dar nu putem să facem asta. Îmi amintesc aici o butadă a lui Churchill, care spunea că unica soluție e să faci bine, dar nu e suficientă, câteodată trebuie să faci ceea ce e necesar să faci. În privința Găgăuziei, noi va trebui, cu toată bunătatea și, cum se spune, bunăvoința noastră, și cu tot avântul european, noi va trebui acolo foarte clar să discernem unde ce jocuri se fac. Cred că nu e așa de complicat, sigur că dacă vor fi adunări în Găgăuzia, ele vor aduna multă lume. Găgăuzia nu cântă într-o singură voce, sunt și alte voci acolo.
Vocea Basarabiei: Deci nu putem acum să spunem că Găgăuzia este egală cu Partidul „Șor”, pentru că mulți spun: „Dle, a câștigat Evghenia Guțul”, deci ca și cum Partidul „Șor” face ce vrea acolo în Găgăuzia?
Alecu Deleu: Nu, Găgăuzia nu-i Partidul „Șor”, dar în Găgăuzia, ca și la Orhei, eu întrevăd, așa, pietrele subacvatice unde ar fi. De fapt, poate ca și în Rusia actuală, lipsa elitelor găgăuze unde politicul e legat direct de mase, acolo unde politicul acționează fără filtrul elitelor, elitelor economice, elitelor financiare, elitelor culturale, acolo politicul poate să impună orice agendă. (…)
