VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Petru Rotaru, ministrul Finanțelor: Sfârșitul anului ne-a adus o revenire, recesiunea de la început de 2023 începe să scadă

Vocea Basarabiei: Discutăm cu domnul Petru Rotaru, ministru al finanțelor, pentru că tocmai în prima lectură, a fost aprobat bugetul de stat pentru anul viitor, 2024. Precizăm, domnul Petru Rotaru a deținut funcția de director al Serviciului Fiscal de Stat, până a veni în fruntea Ministerului Finanțelor, a fost membru al Curții de Conturi și primar al comunei Țipala din raionul Ialoveni. Fac toate aceste precizări pentru ca să fie mai clar de ce o să ne axăm pe mai multe probleme care au tangență cu funcțiile pe care le-a deținut anterior dumnealui. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!

Petru Rotaru: Bine v-am găsit, bună ziua!

Vocea Basarabiei: O să vorbim despre bugetul de stat pentru anul viitor, dar mai întâi, vreau să vă întreb cum se execută bugetul pentru anul în curs?

Petru Rotaru: Avem o îndeplinire de 80% în ceea ce ține de nivelul de cheltuieli și mă refer la fonduri, în special, pentru că aici erau cele mai mari probleme, cu executarea fondurilor specifice: fondul rutier și fondul de dezvoltare regională. Luna decembrie este o lună în care se execută mai multe cheltuieli, comparativ cu celelalte luni, pentru că se definitivează toate cheltuielile sau toate investițiile. Presupun că nivelul de executare o să atingă 90%. Noi am avut probleme în fondurile de investiții, dar acum totul este foarte bine. Ce ține de venituri, avem o supra-executare pentru toate bugetele, există o mică rezervă la bugetul de stat, pentru că sunt doi administratori esențiali de venituri, serviciul vamal și serviciul fiscal. Pe dimensiunea serviciului fiscal avem o supra-executare, astfel încât vom reuși să compensăm acea sub-executare de la serviciul vamal. Mulți întreabă de ce există această sub-executare, vă dau câteva exemple ca să înțelegeți impactul anumitor politici, pe care Guvernul și le-a asumat, astfel încât a avut niște costuri fiscale. În primul rând, ce ține de importul de gaze în 2023, au fost scutite 8% la import, dacă o să analizăm matematic, cifra e circa jumătate de miliard de lei. Totodată trebuie să înțelegem contextul în care pentru anul 2022 importul de gaze tot a fost făcut prin Moldovagaz, respectiv valoarea atunci pentru 1000 m³ era mult mai mare și au fost încasări mult mai mari pe serviciul vamal. Prețurile la servicii de transport internațional, prețurile la anumite produse importate în Republica Moldova, inclusiv cele petroliere, au avut tendință de scădere, iar aceste lucruri un impact direct pentru încasări. Cursul valutar al leului este destul de puternic și asta bate direct în încasările serviciului vamal, pentru că, de obicei, în tranzacții, valuta de referință este euro sau dolari, încasările scad având leul puternic. După ultimele noastre calcule, acel deficit de neîncasări de la servicul vamal de un miliard jumătate, va fi compensat de la Serviciul Fiscal. Deficitul bugetar pentru anul 2023 a fost planificat 5,9%, 18 miliarde de lei. Dacă bugetul se execută în proporție de 100%, o să avem acest deficit pentru anul 2023, dar cred că o să fie mai puțin de 5,9% sau 18 miliarde. Vom vedea cum o să se execute până la urmă, nu vreau să dau niște cifre care să nu se adeverească.

Vocea Basarabiei:Vreau să vă întreb dacă a avut de câștigat bugetul de la mărirea accizelor?

Petru Rotaru: În acest an avem creșteri de 25% la accize, chiar dacă am indexat cu inflația, avem creșteri la încasări față de anul trecut cu 125%.

Vocea Basarabiei: Anul 2023 se va încheia cu împrumuturi mari din exterior?

Petru Rotaru:  Noi, specialiștii, ne uităm un pic altfel la lucruri. Există țări în lume care au ponderea datoriei de stat în PIB de 100% și sunt țări dezvoltate, precum Italia, Japonia, unde este peste 120%, cu toate că acestea sunt economii mari, există niște praguri stabilite în care un buget este considerat sustenabil, dacă nu le depășește. Pentru economia Republicii Moldova și pentru economia țărilor de talia Republicii Moldova, pragul maxim acceptat a ponderii datoriei de stat în PIB nu trebuie să depășească 60%.

Când există regres economic e recomandat un deficit bugetar mai mare, pentru a ne orienta spre investiții

Vocea Basarabiei: Trebuie să facem o precizare, acolo exista o economie care se dezvoltă, dar în Republica Moldova ea e aproape deloc funcțională.

Petru Rotaru: Aici există elementele comparabile. Sunt țări care pot să împrumute 80% – 100% și sunt țări la care pragul maxim, cum este Republica Moldova e de 60% iar noi avem acest prag un pic mai mult jumătate, 36 % – 37% %. Din punct de vedere economic, specialiștii din domeniu spun că, în cazul în care există un regres economic, sau nu există creștere economică, se recomandă să se mărească deficitul bugetar, astfel încât să fie orientat spre investiții și finanțarea consumului, astfel încât să sau să existe acțiuni care sunt împotriva ciclului direct, pentru că așa se stimulează economia și se încearcă a se corecta curba de regresie, într-o curbă în progres economic. Noi nu ne împrumutăm excesiv, pentru anul 2023 ponderea datoriei de stat în PIB este 36.7% și pentru anul următor este planificată aceeași datorie.

Vocea Basarabiei: Ce ar însemna acest lucru?

Petru Rotaru: Ar însemna că noi, din punct de vedere a împrumutului pe care îl luăm, nu depășim pragul admisibil al PIB-ului.

Vocea Basarabiei: Asta înseamnă că și la anul Republica Moldova se va împrumuta exact așa cum s-a împrumutat în acest an?

Petru Rotaru: Pentru anul următor planificăm să împrumutăm de pe piața internă, cu 5 miliarde, pentru a finanța deficitul.

Vocea Basarabiei: Sunt critici care spun că nu e cel mai bun mecanism pe care ați reușit să-l identificați, pentru că unii cred că e mai bine deja să te împrumuți pe plan internațional, pentru că acolo sunt procentele mai mici. Explicați de ce e convenabil să fie făcute aceste împrumuturi pe interior.

Petru Rotaru: Primul și cel mai important argument, este faptul că pentru anul 2024, am estimat un excedent de lichidități de 45 miliarde, acest excedent trebuie să fie consumat de cineva, ori Banca Națională, ori creditări. Creditările nu sunt în cea mai bună perioada de a fi accesate, vorbim în mare parte de credite de consum. Când vorbim despre investiții în domeniul privat, ele cel puțin se mențin la nivelul anului trecut și nu au tendință de creștere. Dacă vrem să avem acea explozia a PIB-ul, trebuie să avem investiții masive. Sunt argumente obiective, acum că avem un război în Ucraina, domeniul privat și investitorii străini sunt foarte reticenți la efectuarea acestor investiții. Prin faptul că împrumutăm de pe piața internă, scoatem un pic din excedență, 5 miliarde s-au cam 10 %. Ne asumăm acest rol prin stimularea investițiilor publice, compensăm, astfel ne propunem ca Guvern, să nu fim un factor neutru pentru creșterea economică, ci un factor de susținere a creșterii economice, accesând resurse interne, automat scoatem din supra-lichidității. Chiar dacă sunt redirecționate către investiții, acest fapt aduce un stimul de creștere economică.

Creditele de pe piața externă ne oferă costuri mai mici, dar pentru anii următori vor fi dobânzi atractive și pe intern

Vocea Basarabiei: Tocmai pentru acest lucru vă critică fostul premier, Ion Chicu, spune că nu se procedează tocmai corect, pentru că, banii nu se duc la investiții, dar tot la consum.

Petru Rotaru: Noi am planificat în bugetul pentru anul viitor 6 miliarde de investiții în reparații capitale. Dacă urmăm principiul neredirecționării, atunci când vorbim despre finanțarea deficitului, finanțăm toate cheltuielile, iar automat, când există un deficit și sunt finanțe pentru cheltuieli curente iar pentru cheltuieli capitale nu sunt, se fac împrumuturi pentru compensarea cheltuielilor capitale incluse în buget. Împrumuturile de pe piața externă sunt necesare, sunt costuri mai mici pentru împrumut, dar trebuie să recunoaștem că pentru anii următori avem o dobândă destul de atractivă pe piața internă. Acum a fost ultima emisie pentru 90 zile cu dobânda anuală de 3%, sunt niște costuri acceptabile. Trebuie să înțelegem și cum lucrează deservirea datoriei de stat, care a crescut, fiind un element foarte speculat. Acum o să analizăm cum au crescut. În primul rând, luăm credite concesionale, nu luăm credite comerciale, asta însemnând că avem cea mai atractivă dobândă, vorbim de piața internațională, perioada de grație și de credit concesionarii, în mare parte sunt în pachet cu anumite granturi, avem un termen de maturitate de zile +10, 15, 20 zile, în funcție de credit. Când vorbim despre deservire, analizăm foarte tehnic, multe credite sunt legate de rata Euribor, care era, înainte de pandemie și crizele care au urmat, cea energetică și războiul din Ucraina, între 1%-1.9% la sfârșitul anului, astăzi fiind 3.9%. Specialiștii spun că va înregistra o tendință de scădere, pentru că economia se stabilizează și atunci costurile pentru deservire a datoriei vor fi mai mici. Pe lângă faptul că trebuie să asigurăm anumite fonduri pentru a stimula creșterea economică, trebuie să stimulăm și consumul, pentru că este un factor de creștere economică. Injectările în salarizare, în domenii de fonduri specifice, creează premise pentru aceasta creștere economică, noi ne-am propus-o de 3.5%. Bugetul este planificat în condițiile tuturor indicatorilor macroeconomici care sunt planificați pentru anul următor, dar, ați văzut că surprize pot să apăr la diferite etape, de exemplu, există acele fluxuri de mărfuri care circulă pe teritoriul și în Moldova, nu știm cum o sa se manifeste în viitor, toate acestea sunt factori de instabilitate și incertitudine.

Vocea Basarabiei: Domnule Ministrului, am insistat să explicați ce se întâmplă în situația când Guvernul se împrumută pe intern, pentru că, a fost această campanie electorală, alegerile locale generale și foarte mulți contracandidați ai Primarului General Ion Ceban, l-au criticat pentru că, municipiul a preluat același exemplu și a împrumutat și el de la băncile din Republica Moldova. Nici el nu trebuie să fie criticat pentru că apelează la aceste credite de la bănci?

Petru Rotaru: Trebuie să vedem condițiile acestor credite, eu nu m-am uitat și nu-mi pot exprima părerea, dar nu împrumutăm în condiții clasice de credit bancar, ci emitem hârtie de valoare de stat. Am avut situații când am împrumutat 20% pe piața internă, astăzi avem pe piața internă dobânda pentru lichiditățile pe termen scurt de 3% anual pentru un an de zile, avem în jur de 6.5%, avem costuri acceptabile, în contextul în care la împrumut de pe piața externă, dobânda, vorbind de Euribor e 3,9 adică avem 3.5%-4%. Trebuie să înțelegem că noi pentru aceste credite concesionare internaționale avem și elementul de grant, care diminuează această rată a dobânzii. De exemplu, se împrumută un milion de euro, și există credit 30 %, respectiv, 300.000 de euro și atunci cu suma asta se diminuează însăși rata.

Vocea Basarabiei: Ce s-ar întâmpla cu aceste lichidități, dacă nu ar fi accesate de către Guvern?

Petru Rotaru: Ar fi un surplus pe piață, pentru care Banca Națională trebuie să ia decizii în funcție de cum va fi dinamica inflației. Este un proces mult mai complex pe care Banca Națională îl gestionează și noi împreună, inclusiv cu Banca Națională și cu toate instituțiile trebuie să avem o activitate comună, să nu existe niște activități haotice, încât să nu ne susținem reciproc.

Vocea Basarabiei: Ar fi perturbată stabilitatea monedei naționale bănuiesc.

Petru Rotaru: Exact, din punctul meu de vedere, avem un lei destul de puternic, împiedicând foarte mult exportatorii noștri, fiind mai puțini concurențiali pe piața externă.

Vocea Basarabiei: Au sunat câțiva lucrători medicali, îngrijorați că ar putea să se deprecieze leul moldovenesc și erau toți în căutarea euro și a dolarului.

Petru Rotaru: Nu există asemenea riscuri.

Pentru 2024, bugetul este planificat pentru rata inflației de 5%, adică sunt parametri stabili

Vocea Basarabiei: Dar cineva totuși aruncă în spațiul media asemenea informații special, pentru a bulversa situația.

Petru Rotaru: Din facultate am învățat un lucru, toate legitățile economice, pe care le-am învățat și le știm, sunt aplicabile când nu există panică pe piață, sau anumite acțiuni haotice și trebuie să înțelegem că nu avem premise pentru anumite riscuri, pentru că noi și Banca Națională, prin acțiunea de diminuare suntem în coridor cu rata inflației. Pentru anul următor, bugetul este planificat pentru rata inflației de 5%, sunt toți parametrii macroeconomici prognozabili și destul de stabili.

Vocea Basarabiei: Deci să nu se grăbească nimeni să schimbe lei în euro și dolari.

Petru Rotaru: Fiecare își ia decizia pentru sine, dar din punctul meu de vedere nu există premise pentru anumite perturbări pe piață.

Vocea Basarabiei: De obicei, vara, înainte de a se începe anul de studii și iarna la sărbători, foarte mulți cetățeni care se află în diaspora vin acasă cu valută și cel mai probabil, din acest considerent acum și a scăzut un pic cotația euro și a dolarului.

Petru Rotaru: Sunt anumite cotații sezoniere, dar ele sunt în limita marjei acceptabile.

Vocea Basarabiei: Să vorbim despre buget și creșterea economică din anul viitor. l-am auzit și pe premierul Dorin Recean, ați sppus și Dumneavoastră că economia ar avea șanse să se recupereze și se așteaptă o creștere economică de 4%.

Petru Rotaru: Discutam cu specialiștii din domeniu și am ajuns la concluzia că am avut o abordare mult mai conservativă în ceea ce privește estimarea veniturilor și creșterea economică, planificând bugetul de 3.5% creștere economică, oricum ne-am lăsat acea marjă, dacă vom acționa concertat, în sensul bun al cuvântului, să susținem acest proces, o să avem șansă la creștere economică, pentru că, vedem sfârșitul anului este începerea revenirii economice, recesiunea care a fost în prima jumătate a anului 2023 începe să scadă.

Vocea Basarabiei: Cum se observă actualmente această revigorare economică?

Petru Rotaru: Cel mai ușor mecanism prin care putem să avem creștere economică este stimularea consumurilor. În rectificarea din octombrie, am avut acele injectări pentru salarii și asta crește consumul, respectiv, când ai un consum mai mare pe intern, automat trebuie să răspunzi cu oferta.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.