13 ani a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, între 1990 și 1998 și din 2009 până în 2014. A fost fondatorul și primul președinte al Frontului Popular din Moldova (1989—1992). A fost senator în Parlamentul României, deținător al ”Ordinului Republicii”, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, laureat al premiului ”Mihai Eminescu” al Academiei Române. În prima legislatură democratică a fost prim-vicepreședinte al Parlamentului. Poetul, eseistul, publicistul, traducătorul și politicianul Ion Hadârcă a fost oaspetele emisiunii “Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.
Vocea Basarabiei: Vorbim despre data de 21 mai, când președinta Maia Sandu a invitat cetățenii să vină la Adunarea „Moldova Europeană”. Apropo, dvs. ce veți face duminică?
Ion Hadârcă: Eu sunt invitat de colegii din grupul nostru „Parlamentul 90”. Sigur că mi-ar plăcea ca să fie o invitație, să le amintesc, cel puțin, de prima Mare Adunare Națională, voi participa, după toate semnele și după dispoziție. Am și publicat în „Literatura și Arta” și pe Facebook o chemare, un îndemn, îndemn la pace și izbândă, așa mi-am zis eu.
Vocea Basarabiei: Am citit această postare.
Ion Hadârcă: Da, unde am făcut o ușoară retrospectivă, ținând mai ales să-i pomenesc pe cei care au participat la prima Adunare Națională și la momentul acesta de avânt al conștiinței noastre naționale, că merită să fie pomeniți. Și sigur că îngrijorarea cea mare este ca să nu existe provocări, să nu existe, în primul rând, să fie o manifestare de amploare. Este foarte important ca să dăm un semn.
Noi susținem aspirațiile noastre spre Europa, spre libertatea aceasta deplină, spre neamestec în treburile noastre interne
Vocea Basarabiei: Câtă lume credeți că ar putea să vină?
Ion Hadârcă: Eu cred că minimum o jumătate de milion ar trebui să fie.
Vocea Basarabiei: Sunt așteptările dvs.?
Ion Hadârcă: Ca să demonstrăm că este, într-adevăr, o adunare națională, și nu este doar așa, o convocare a cetățenilor. Trebuie să demonstrăm această solidaritate și susținere. Ce susținem noi aici? N-o susținem pe Maia Sandu, deși bineînțeles că susținem și oficialitățile, noi susținem aspirațiile noastre spre Europa, spre libertatea aceasta deplină, spre neamestec în treburile noastre interne, spre dreptul nostru de a ne hotărî soarta fără niciun amestec din afară, vedem că este o situație tulbure, despre care eu am scris în jurnalul meu „Ruinele și runele războiului în Ucraina”. Deci există o incertitudine încă mare în acest spațiu și orișice scânteie ar putea să…, ceea ce vrea Moscova să facă, să obțină o izbucnire din spatele frontului ucrainean, să trezească, să treacă, să provoace un al doilea front, ceea ce este absolut inadmisibil. Și Europa se uită cu îngrijorare la toată această situație, și Europa va trata cu mai mare rezervă, dacă aici se vor întâmpla lucruri imprevizibile.
Vocea Basarabiei: O să vorbim și despre situația în jurul Mării Negre, dar ca să continuăm și să ne spuneți un punct de vedere foarte clar referitor la acest eveniment de duminică, acum e o dispută – cine să ia cuvântul, dacă e una politică sau apolitică? Pentru că sunt forțe proeuropene și ca și când tot capitalul politic s-ar îndrepta către partidul de guvernare și după asta supărări, răzbunări, orgolii, frustrări, cela a vorbit, cela nu a vorbit. Totuși cine trebuie să ia cuvântul?
Ion Hadârcă: Știți, asta îmi amintește de momentul când Mircea Druc a fost ales, a fost propus pentru a fi ales șeful guvernului, prim-ministru și unul din deputați, probabil cu ghimpi, l-a întrebat: „Dl candidat, ce lipsește, ce avem noi? Ați vorbit de lipsuri, de chestii, dar ce avem noi și am putea să propunem și altora”? Și Druc zice: „Avem rânză, avem multă rânză”. Deci, aici e cazul cela când putem vorbi iarăși de faptul că prea multe orgolii sunt în acest spațiu, este dorința aceasta, sigur că este o tribună dintre cele mai prestigioase, care va rămâne în istorie, care va crea o anumită situație. Și cine nu vrea să intre în istorie? Și ține și de imagine, dar și de mesajul acesta, sunt și mesaje ale unora care probabil vor dori să sară peste cal, să spună că el este cel mai patriot și să demonstreze.
Vocea Basarabiei: În opinia dvs., cine trebuie să fie vorbitori?
Ion Hadârcă: Eu cred că trebuie să fie vorbitori cei care împărtășesc cu adevărat valorile europene.
Vocea Basarabiei: Politicieni, non-politicieni, intelectuali?
Ion Hadârcă: Intelectuali ar trebui să fie, deși eu am întrebat, dar cred că există o doză de suspiciune, de secretomanie, care ne caracterizează.
Vocea Basarabiei: Și e bine că există?
Ion Hadârcă: N-ar trebui să fie, lucrurile acestea ar trebui să fie afișate din start.
Vocea Basarabiei: Transparente.
Ion Hadârcă: Da, da, transparente, cu un program foarte clar, s-a anunțat că va fi și un concert. Domnilor, lucrurile acestea din timp se anunță și e foarte bine să se anunțe din timp, să-i știm, să-i vedem, să vedem personalitățile noastre din acest domeniu, din spațiul cultural, din spațiul spiritual, din spațiul chiar al bisericii noastre naționale.
Vocea Basarabiei: Sunt două biserici…
Ion Hadârcă: Naționale, nu cea care cântă: slavsia ego sveteișestvo. Să fie prezență, în felul acesta adică, chiar tradițiile acelea ale primei Mari Adunări Naționale, ele nu sunt de aruncat la istorie.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că atunci 4 ore au trecut ca o clipă.
Ion Hadârcă: Au trecut așa, ca o clipă, absolut.
Vocea Basarabiei: Acum, iarăși revin, unii spun că ar trebui să ia cuvântul președinta Maia Sandu, pentru că inițiativa îi aparține.
Ion Hadârcă: Sigur că da.
Vocea Basarabiei: Și după asta să vorbească un profesor, un academician, un medic.
Ion Hadârcă: Inițial, din câte știu, așa se preconiza, că vor fi consultări cu mediile academice, de creație, din domeniile profesionale. Eu sper că au fost, deși, o anumită secretomanie există și eu cred că asta nu face bine.
Vocea Basarabiei: Ar trebui să se adopte o decizie, pentru că e un eveniment simbolic?
Ion Hadârcă: Sigur. Ea poate fi, așa, în câteva puncte esențiale, să zicem, continuarea cursului european, susținerea politicii oficiale a celor care sunt mandatați acum de către electorat ca să împărtășească acest program proeuropean de integrare europeană, de începerea negocierilor pentru a obține statutul cu drepturi depline de membru al Uniunii Europene. Un mesaj puternic către acest summit care este convocat că aceste instituții, instituțiile statale au toate capacitățile ca să mențină spiritul acesta constructiv, pașnic și de dialog cu cei care nu întotdeauna împărtășesc, dar se pot găsi lucruri comune. Sigur că acum a apărut problema aceasta pe agendă, problema retragerii din CSI, este o problemă destul discutată și privită cu suspiciune de Moscova, dar odată ce aceasta este o instituție anacronică, din cele care și-au dovedit ineficiența și încercarea de a menține acest spațiu, eu cred că trebuie de spus un cuvânt răspicat și în acest domeniu.
Întotdeauna am fost adeptul unui limbaj diplomatic, care poate da mai bune rezultate decât să strigi și să nu obții nimic
Vocea Basarabiei: Dar mai aud și cerințe de acestea categorice – aderare la NATO, Unire cu România. Credeți că ar fi judicios să se ceară acest lucru?
Ion Hadârcă: Problema aderării la NATO este un subiect aparte, cu totul aparte, în acest context.
Vocea Basarabiei: De ce? Pentru că țările care au ajuns să fie membre în UE au pledat pentru integrare euroatlantică, majoritatea dintre ele.
Ion Hadârcă: Da, a pleda pentru aderare euroatlantică este foarte bine, este un proces și noi cred că ne aflăm în plin proces. Atunci când se dorește modernizarea și când deja primim ajutoare de modernizare a armatei, când avem o strânsă colaborare și sunt programe eficiente pentru structurile noastre, și nu doar pentru armată, ci și pentru alte domenii, unde sunt domenii adiacente, de ajutor.
Vocea Basarabiei: Da, dar când este încă o problemă transnistreană nesoluționată, când spiritele sunt agitate în UTA Gagauz-Yeri, e un fundal prielnic ca să se insiste pe aceste cerințe?
Ion Hadârcă: Deci, solicitarea de aderare la Blocul NATO sau de integrare, hai să zicem așa, un proces de integrare în structurile euroatlantice, eu nu văd un impediment ca să fie declarat sub forma aceasta și noi deja, repet încă o dată, ne aflăm în faza incipientă, dar ne aflăm la acest proces. Lucrurile mai taie, pentru că există și un limbaj diplomatic, și există un limbaj, de acesta, patriotard. Eu merg pe limbajul acesta și întotdeauna am fost adeptul unui limbaj diplomatic, care poate da mai multe rezultate și mai bune rezultate decât să strigi și să nu obții nimic. Și lucrul acesta se referă și la enclavele noastre separatiste, care sunt în egală măsură creațiile Moscovei, și cea din Comrat, și cea din Tiraspol.
Vocea Basarabiei: Păi ne amintim ce a zis Lukianov atunci: „Dacă nu aderați la Comunitatea Statelor Independente, veți avea mai multe republici”.
Ion Hadârcă: Am fost martor. Am fost convocat la Moscova după primele împușcături de la Tiraspol împreună cu dl Snegur și cu dl Druc și am auzit din gura lor, și a lui Rîșkov, și a lui Lukianov. Dar ei au creat aceste structuri, le-au înarmat, le-au militarizat, le-au dat multe, foarte multe privilegii și sigur că ei nu vor să piardă aceste privilegii, dar acum este o cu totul altă situație. Și eu vreau să spun că aș atinge și acest subiect, nu știu, urmează politicienii să discute la Externe, dar aș atinge și subiectul acesta – schimbarea formatului de negocieri „5+2”.
Vocea Basarabiei: Deci, formatul „5+2” nu mai este unul funcțional și puțin probabil că Rusia și Ucraina să se mai regăsească la aceeași masă de negocieri.
Ion Hadârcă: Absolut. Deci, trebuie de renunțat sau schimbate componentele. Eu am fost martor atunci când în ‘92, la începutul conflictului acesta, formatul acesta era din 4 părți componente. Eram noi, România, Ucraina și Moscova, fără Transnistria și fără nu știu ce. Și pe urmă România a fost eliminată din acest format, la acceptul nu știu cui, hai să nu numesc. Dar, încă o dată, mai rămâne un element confuz și neprezent în spațiul mediatic și acesta este un mare semn de întrebare asupra acestor forțe, chipurile, pacificatoare. Hai să fim serioși, armata rusă pacificatoare! Noi vedem ce fel de armată pacificatoare este…
Statutul forțelor de menținere a păcii trebuie să fie un subiect discutat și la summitul din 1 iunie
Vocea Basarabiei: Demult s-a sugerat că e bine să fie schimbat statutul acestor forțe de menținere a păcii.
Ion Hadârcă: Acum cum ar fi? Lucrul acesta trebuie discutat cu structurile europene neapărat și eu cred că asta trebuie să fie o problemă și la summitul apropiat, să găsească o modalitate a acestei structuri. În primul rând, asta ce ar însemna? Asta ar însemna o denunțare, hai să fie treptată, dar o denunțare a acordului din ‘92, din vara lui ‘92, și schimbarea acestui format.
Vocea Basarabiei: Acordul care a fost semnat de Mircea Snegur și Boris Elțin în prezența și a lui Igor Smirnov pe atunci?
Ion Hadârcă: Exact. Păi, un acord umilitor total și care nu mai este actual.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. credeți că Rusia ar accepta acum denunțarea acestui acord?
Ion Hadârcă: Eu cred că este posibilă o schimbare, o modalitate de schimbare treptată, pentru că aceste forțe nu mai sunt pacificatoare, ei sunt angajați ai armatei ruse.
Vocea Basarabiei: Oricum depinde și de voința Moscovei. Credeți că nimic nu depinde sau cum se scapă de aceste forțe ruse militare?
Ion Hadârcă: Eu cred că totul depinde, în primul rând, de progresul pe frontul ucrainean, care ar da mai multe șanse și mai multe etape de evoluție înspre victorie și înspre anihilarea forțelor acestea locale de la Tiraspol, care și acum au luat apă în gură și trebuie să ia apă în gură și cei din Comrat, să nu se prea burzuluiască așa tare, pentru că lucrurile, eu cred vor merge în direcția ceea în care vrem noi toți și vrea Europa. Așa trebuie să meargă și atunci va fi posibilă și soluționarea acestei probleme, noi nu putem să tolerăm pe teritoriul nostru suveran o armată străină, forțe străine și forțe care nu mai sunt de pacificare.
Vocea Basarabiei: Acest mesaj a fost transmis cu regularitate de la toate tribunele internaționale și oricum Moscova a procedat așa cum crede ea că e mai bine, să rămână și fără auz, și fără vedere.
Ion Hadârcă: Asta e altă treabă, dar la noi este un pic altă situație decât cea din Caucaz sau din alte state.
Vocea Basarabiei: Dle Hadârcă, dvs. ați fost politician și la Chișinău, și la București, acum, pentru că foarte mult se insistă pe ideea – integrare europeană sau scos hotarul de la Prut? Și dacă de eliminat acest hotar de la Prut, cine și cum îl elimină, pentru că România e țară membră UE, țară membră NATO, sunt acorduri internaționale, acum, mai ales când e și război în imediata vecinătate aici, dacă se schimbă un hotar, pretind alte popoare și state la altele.
Ion Hadârcă: Reproșul lui Iliescu de atunci, de la discuția noastră din ‘91, acesta a fost, că noi suntem, adică România este semnatară a Acordului cela de la Helsinki din ‘85…
Vocea Basarabiei: Că nu se schimbă hotarele.
Ion Hadârcă: …despre inviolabilitatea hotarelor. Și acesta a fost unul din argumente și mai rămâne încă în picioare. Acum lucrurile oricum s-au schimbat, este o altă situație, este o altă mentalitate și o altă percepție e și în Europa, chiar față de ceea ce se întâmplă aici, în zona aceasta, care, oricum, trebuie să devină o zonă de stabilitate, ea nu mai poate fi un focar veșnic de neînțelegere în inima Europei, e ceva care nu poate fi tolerat.
Vocea Basarabiei: Cum se schimbă și cine schimbă, în ce condiții hotarul de la Prut?
Ion Hadârcă: Există o percepție mecanicistă. Și eu am împărtășit-o în faza ceea inițială că se dă jos hotarul de la Prut și cu asta se rezolvă toate problemele. Nu se rezolvă, sunt probleme endemice. În ’92, eu am ieșit cu un raport la prima conferință economică, organizată de Academia de Studii Economice de aici și Academia Română, împreună cu Paul Bran și atunci în comunicarea mea am demonstrat o posibilă cale de integrare prin: uniunea monetară, uniunea vamală, uniunea fiscală, protecția socială, infrastructuri, proces care ar dura, ar echilibra toate aceste disparități și ar duce la un tratat de fraternitate. Uite, aceasta l-a iritat foarte mult pe președintele de atunci Snegur, a cerut demisia, a cerut convocarea unui congres „Casa noastră”, un referendum ca să ceară neunirea cu România, chestii de genul acesta. Și lucrurile s-au agravat în sensul că și România a început să aibă o percepție mai realistă a ceea ce se întâmplă aici, cu enclavele acestea, cu diferențele acestea de mentalități. Bine, acum lucrurile, mai ales după perioada Băsescu, stau mai constructiv, cel puțin…
Cu toții râvnim la scoaterea hotarului de pe Prut, așa s-ar tot calvarul și am încheia toată această rătăcire istorică
Vocea Basarabiei: La modul realist spuneți-ne clar – e posibil să fie scos ușor hotarul de la Prut?
Ion Hadârcă: E posibil într-un viitor previzibil, bineînțeles că la asta râvnim cu toții, acesta ar fi punctul final al tuturor proceselor noastre, s-ar termina cu tot calvarul acesta și rătăcirea prin pustiul lui Moise, am încheia toată această rătăcire istorică.
Vocea Basarabiei: Viitorul acesta însemnând câți ani? Mai sunt 7 ani, 7 ani înseamnă 2030 și 2030 e considerat anul când Republica Moldova aderă la UE și atunci se regăsește împreună cu România în acest club paneuropean.
Ion Hadârcă: Exact. Cam asta ar fi finalitatea acestor procese și intrarea sub protecția aceasta, sub umbrela aceasta europeană, care ar însemna totodată și revenirea la matrice, așa cum spune, de altfel, și Declarația de Independență. Dar repet încă o dată, o tratare mecanicistă, fără a discuta la nivelul cel mai înalt și mai sofisticat, ca să zic așa, toate consecințele și toate procedurile respective, eu cred că lucrul acesta trebuie să existe și poate că undeva s-a și discutat. Trebuie de avut în rezervă și o situație de criză, o situație inedită, Unirea din 1918 s-a întâmplat în împrejurări inedite, pe care nimeni nici nu le-a prevăzut atunci.
Vocea Basarabiei: Istoria se mai repetă, dacă se dezvoltă în formă de spirală.
Ion Hadârcă: Exact. Și s-ar putea întâmpla ca forțarea unor lucruri la limită să grăbească acest proces.
Vocea Basarabiei: Cine își dorește și cine la modul serios va fi cel care va stăpâni situația în jurul Mării Negre?
Ion Hadârcă: Grea întrebare. Eu nici nu posed acum toate componentele. Marea Neagră este un lac strategic, ca să zic așa, în inima Europei și de aceea bătăliile, de fapt, sunt pentru Marea Neagră. Toată lupta ceea de la Mariupol, Crimeea, care este împânzită de arme nucleare, erau… Am făcut serviciul militar acolo și știu potențialul cela orientat înspre membrul NATO Turcia și înspre tot bazinul Oceanului Indian și Arabia, și toate acestea, adică este un potențial enorm care nu poate fi subestimat și nu trebuie subestimat. Dar cine va avea inițiativa și cine va reuși să realizeze un control treptat și fără excese care pot să explodeze în bazinul acesta și pot să ne afecteze pe noi foarte mult, acela cred că va avea o minte genială ca să o facă și trebuie să o facă.
Vocea Basarabiei: Lupta va fi crâncenă, pentru că, pe de o parte, Rusia și-ar dori, Turcia nu se dă nici ea într-o parte, că ar vrea să fie o voce sonoră, mai rămâne România…
Ion Hadârcă: Păi, România înseamnă NATO; Bulgaria, deci, aici deja sunt conexe alte forțe și alte puteri și cred eu că este o bătălie între titani.
Vocea Basarabiei: Vreau să mai vorbim și despre forțele din opoziție, opoziția parlamentară și extraparlamentară, pentru că în această zi de 21 mai unii zic că vor organiza proteste în alte localități – Bălți, Comrat, alte orașe. Iată, puterea opoziției și insistența lor de a da jos actuala guvernare, de a reveni ei la putere. Ce ar însemna să fie guvernată Republica Moldova de aceste forțe?
Ion Hadârcă: Doamne ferește să fie guvernată de aceste forțe! Ar însemna să ne întoarcem la perioada imperialismului sovietic, în linii generale să luăm apă în gură și să ne căutăm de treabă. Nu, nu putem să admitem asta, mai ales că s-au făcut pași deja foarte substanțiali înspre libertate, înspre revenirea la matricea noastră istorică și eu cred că declararea aceasta de a face în paralel niște adunări la Comrat, la Orhei și la Bălți este un scenariu și evident că picioarele cresc de acolo dinspre Kremlin, cu scopul de a compromite evenimentul-cheie. Evenimentul-cheie rămâne Adunarea Națională Proeuropeană din centru, din inima capitalei, ca o manifestare și a coeziunii naționale, și a dorinței de integrare europeană, dar și de transmitere a tradițiilor acestea istorice de la adunările naționale, care au o tradiție istorică, ele nu sunt oficializate, dar ele au o tradiție care trece prin negura vremilor. Așa a fost proclamat domnitorul Ștefan cel Mare, așa s-a întâmplat revoluția de la Blaj pe Câmpia Libertății cu o Adunare Națională. Deci, e ceva care este în spiritul nostru, ăștia de la Comrat au preluat și ei formula – o adunare națională. Haideți să fim serioși! Care adunare națională? Ei nici nu o au în tradițiile lor. Dar repet încă o dată: se face cu intenția aceasta și eu sper că instituțiile noastre nu vor permite excesele, asta este important – să nu se întâmple niciun fel de excese. Dacă vor să se adune și dacă vor putea să se adune acolo, ce vor demonstra ei, care este scopul? Noi avem un scop clar și noi avem o linie foarte clară, și această linie coincide și cu aspirațiile poporului, și cu instituțiile statului. Ei ce vor, să ne întoarcă înapoi în spațiul robiei?
Vocea Basarabiei: Dar eu vreau să transmiteți poate un mesaj nu pentru politicienii care organizează în paralel aceste evenimente, dar pentru cetățenii care sunt așa cum sunt ei, pentru că fac parte și ei din această societate a Republicii Moldova.
Ion Hadârcă: Componenta cea mai importantă în ceea ce s-a inițiat la acțiunea de duminica aceasta, 21 mai, este grija și îngrijorarea, și dorința de a ne asigura nouă și urmașilor noștri un viitor clar, un viitor limpede, fără conflicte, fără războaie, fără presiuni din afară, fără aceste permanente răsturnări de situații politice și neînțelegeri permanente care zdruncină societatea noastră de zeci de ani de zile. Deci, componenta esențială este viitorul, părinții aceștia, buneii aceștia care sunt și care au copii, care poate leagănă copii, care îi trimit la grădinițe, la școli, la instituții, ei trebuie să aibă o responsabilitate și o înțelegere că acesta este viitorul, acolo se pot crește lăstarii unui viitor stabil, unui viitor pașnic și prosper.
Vocea Basarabiei: Dar mulți dintre ei încă îl mai au ca idol pe Vladimir Putin.
Ion Hadârcă: Asta-i o chestiune de inerție. Eu știu că, citisem acum un volum al unui mare sociolog, politolog, care a prevăzut multe, un fel de Casandră a politicii mondiale și el se uită ironic, ce au lideri de tipul lui Erdogan sau Trump, au existat și vor mai exista, care speculează pe chestiuni de populism și de forță. Noi trebuie să ne despărțim de aceste inerții de gândire, că este un tătuc care ne rezolvă toate problemele, noi trebuie să ne luăm soarta în mâinile noastre, asta este condiția esențială.
Lumea este mai spăsită acum, mai individualizată, se vorbește de liberalism individualist și atomist
Vocea Basarabiei: De multe ori insist pe ideea că e nevoie de multă cultură politică în societate, în general de cultură, dar și de cultură politică și aici rolul intelectualității trebuie să fie unul destul de important. Apropo, ce mai credeți dvs. despre acest rol pe care îl au și îl joacă intelectualii?
Ion Hadârcă: Noi am demonstrat în anii ceia de renaștere, intelectualitatea din toate sferele, nu numai din literatură, s-a implicat. Acum lumea este mai spăsită, mai individualizată, este o tendință în genere a lumii moderne, se vorbește de democrație liberală, de liberalism individualist, individualist și atomist. Fiecare este cu găoacea lui, cu interesele lui mărunte și nu-l prea atinge ceea ce este în afară. Dar acum este chiar un moment de răscruce pentru noi toți.
Vocea Basarabiei: Deci, rânza moldoveanului sau în al 12-lea ceas?
Ion Hadârcă: Al 12-lea ceas eu cred că va fi după această Adunare Națională, va fi amânat, nu trebuie să existe al 12-lea ceas și trebuie să renunțăm și la rânza noastră. Este o condiție și este o dorință ca în momentele decisive să realizăm această solidaritate, să o demonstrăm că există. Și încă mai fac o paranteză, instituțiile statului, încă destul de fragile și destul de slabe, trebuie să-și facă datoria, cu sprijin din afară, cu sprijinul autoritar al vecinilor noștri, cu sprijinul unei adeziuni populare adevărate, al celor din diasporă, că am auzit că se vor întâmpla manifestări și în afară, în toată Europa.
Vocea Basarabiei: În paralel, încă în 33 de orașe ale lumii…
Ion Hadârcă: Și noi trebuie să mai demonstrăm încă o dată că, chiar dacă suntem departe de acest spațiu, de această zonă, chiar dacă sunt mulți care ar vrea să participe aici, cred că vor avea prilejul acesta să o facă peste hotare.
