VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

VIDEO/ Marko Șevcenko: Pierzând pe linia de front, Rusia atacă civilii și infrastructura vitală – energia, apa, gazul, iar situația este destul de grea

Vocea Basarabiei: Invitatul nostru de astăzi este Excelența Sa Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova, dl Marko Șevcenko. Mulțumim, dle ambasador, că ați găsit timp să veniți la o distanță de trei luni, ne-am întâlnit de Ziua Ucrainei, în vară, și iată astăzi, când se împlinesc nouă luni de zile de la invazia rusă în Ucraina avem posibilitate încă o dată să vorbim despre ceea ce se întâmplă în Ucraina, despre ceea ce se întâmplă în această regiune zbuciumată de incertitudine, neliniște, panică, frig, întuneric. S-au adunat multe și avem despre ce să vorbim. Cum au fost aceste nouă luni pentru Ucraina și ucraineni?

Marko Șevcenko: Bună ziua tuturor!În primul rând, în aceste luni Ucraina a trecut prin mai multe etape. În primele zile, da, a fost ceva aproape de panică, cel puțin din partea unor civili, dar în prezent, când Ucraina se află într-o poziție mult mai avansată decât nouă luni în urmă, starea de spirit este mult mai bună, toată lumea în Ucraina știe că Ucraina va învinge. Întrebarea este – când? Și unele voci spun că în curând, ceea ce înseamnă ca anul acesta să fim la poarta Crimeii, dar alții spun că este o prognoză prea optimistă, trebuie să vorbim despre anul viitor, că o să stăm la pozițiile de acolo. Deci, distanța de nouă luni este foarte mare, dar distanța în spirit și la pământ este încă mult mai bună și mult mai mare decât în spirit. La pământ, militarii ucraineni fac față și își fac lucrul foarte bine, înaintează și în prezent Rusia este în stare de apărare a poziției lor și niciun expert militar nu spune că are vreo perspectivă din nou să reia avansarea pe o porțiune a liniei de front. Din păcate, pierzând pe linia de front, Rusia atacă civilii și în prezent Ucraina se confruntă cu o mare criză energetică, cu o mare criză în ceea ce privește infrastructura vitală – energia, apa, gazul ș.a.m.d. și de aceea situația este destul de grea.

Vocea Basarabiei: Dle ambasador, dar faptul că se distruge atât de mult și la greu infrastructura, asta ce ar însemna, că cel puțin Moscova crede că ar putea să pună presiune pe cetățeni, ca cetățenii să pună și ei presiune pe autoritățile țării ca să cedeze sau cum se explică acest lucru?

Marko Șevcenko: Asta înseamnă că Moscova deja nu crede că va putea câștiga pe câmpul de luptă și pune accentul pe războiul contra civililor, așteptând că ucrainenii vor cere guvernului și președintelui ca războiul să înceteze acolo unde sunt militari în prezent.

Rușii trebuie să știe că 93 la sută din ucraineni consideră, în primul rând, că Ucraina va câștiga și, în al doilea rând, că Ucraina nu trebuie să facă nicio cedare pentru pace, Ucraina trebuie să meargă până la capăt și militarii noștri asta și fac.

Vocea Basarabiei: Dar în ultimul timp se aud tot mai multe îndemnuri, sfaturi, sugestii, insistențe că ar trebui totuși să discute, să dialogheze dl Zelenski cu dl Putin și să negocieze pacea. Am văzut și care sunt condițiile Rusiei, și care sunt condițiile Ucrainei, mai devreme sau mai târziu oricum o să trebuiască să se așeze la masa de negocieri și să discute cum poate fi instaurată pacea în Ucraina, dar și în întreaga regiune. Va fi greu, va fi ușor?

Marko Șevcenko: Pentru Ucraina o să fie un pic mai greu, dar nimic mai greu decât deja s-a trecut. Ucraina tot este pentru negocieri de pace, Ucraina vrea pace, chiar mai mult decât rușii, mai mult decât Kremlinul, dar Ucraina nu este în stare să insiste ca această pace să fie de lungă durată, nu numai pentru câteva luni sau pentru un an și ceva, după care Rusia din nou se va întoarce cu arma în mână în Ucraina, pentru că acum în Rusia se aud voci care spun că OK, trebuie să facem o pauză și după aceea să ne întoarcem. Ucraina nu vrea să se pomenească în fața unui asemenea scenariu și vrea o pace de durată, în special, Ucraina vrea pace în limitele frontierelor internațional recunoscute. Asta înseamnă că militarii ruși trebuie să plece în Rusia, nu în Crimeea, nu în Donețk sau Luhansk, trebuie să plece în Rusia. Și încă un punct în plus aș dori să menționez că atunci când Rusia roagă despre pace este un semn de slăbiciune și slăbiciune mai mare decât este considerată, iar asta mi se pare că este un argument în plus pentru poziția ucraineană.

Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că 93 la sută din cetățenii Ucrainei consideră că țara lor va fi învingătoare în acest război pe care l-a declanșat Rusia în 24 februarie, dar 7%?

Marko Șevcenko: Da, trebuie să fie învingătoare! OK, 7% au altă părere, dar trebuie să amintim că Ucraina a intrat în război având un număr mult mai mare de cetățeni care considerau Rusia drept o țară prietenă. Asta este, asta-i realitatea în prezent. Unii ucraineni nu știu ce să răspundă, unii ucraineni consideră că Ucraina trebuie să se unească cu Alianța Nord-Atlantică ș.a.m.d. și de aceea să se pună capăt războiului și să se încheie tratatul de pace. Deci, aceste 7% nu înseamnă că 7% din ucraineni vor ca Ucraina să piardă în fața Rusiei, asta înseamnă că ei au altă părere.

Vocea Basarabiei: Dar aici mă gândeam că ar putea să fie și 7%, care reprezintă minoritatea rusă în Ucraina.

Marko Șevcenko: Nu, nu se face această diferență. Vreau să vă spun un mare secret, pe câmpul de luptă, pe linia frontului, limba rusă este foarte des folosită de către militarii ucraineni. Asta este realitatea.

Vocea Basarabiei: Asta înseamnă că pentru Ucraina luptă inclusiv minoritatea rusă?

Marko Șevcenko: Da, absolut! Aș spune chiar mai mult, că cei care vorbesc rusa luptă uneori chiar mai tare, demonstrează mai mult curaj, dar nu putem să vorbim că unii au mai mult curaj, alții au mai puțin curaj, cei care vorbesc rusa sunt tot atât de puternici și curajoși ca și colegii lor.

Vocea Basarabiei: Și patrioți, da?

Marko Șevcenko: Nu există diferență între militarii ucraineni care vorbesc ucraineana și cei care vorbesc rusa. Și unii, și alții sunt de acord că Rusia trebuie să fie învinsă și de aceea ei trebuie să facă față și trebuie să facă niște lucruri necesare.

Vocea Basarabiei: Dar situația e un pic diferită în Republica Moldova, pentru că și în Republica Moldova minoritatea ucraineană e destul de mare, iar atunci când au mers colegii mei în mediul unde locuiesc mai mulți ucraineni, majoritatea dintre ei au fost de partea Rusiei și de partea lui Vladimir Putin. Cum s-ar explica acest lucru?

Marko Șevcenko: Din păcate, da, într-adevăr, foarte mulți reprezentanți ai minorității ucrainene din Republica Moldova, după cum arată sondajele de opinie, în continuare consideră Rusia ca un stat prietenos și își fac concluziile respective. Sunt mai multe explicații ale acestui fenomen. Primul dintre ele este că, din păcate, din diferite motive, dar realitatea este că minoritatea ucraineană din Republica Moldova mai mult de 20 de ani locuiește în spațiul informațional rus. Din păcate, sistemul de educație din Republica Moldova se concentrează pe două limbi principale – limba de stat și limba rusă pentru alte minorități și minoritatea ucraineană în majoritatea ei, cu mici excepții, a avut de ales numai între limba de stat și cea rusă și în majoritatea lor au ales limba rusă de învățământ, limba rusă de comunicare, limba rusă de acces la informație. Nu au fost create condiții unde ei ar fi putut studia limba lor maternă și să aibă acces la informații în limba ucraineană. Ei nu au vrut sau nu au putut, nu știu, să studieze limba română, ca să aibă acces integral la spațiul informațional al Republicii Moldova, mai puțini dintre ei știu limba engleză și, respectiv, foarte mulți nu au acces la spațiul informațional din lume. Mai sunt și alți factori, dar, într-adevăr, minoritatea ucraineană în general votează pentru partide de stânga...

Vocea Basarabiei: Partide proruse, așa se consideră unele partide din Republica Moldova. Dar acum îmi pun întrebarea – acum e război în Ucraina și Kievul are mai puțini bani să ofere minorității ucrainene din Republica Moldova, ca acele școli care au fost sau aceste instituții de învățământ totuși să revină la normalitate, adică să se poată ca în aceste școli să se studieze și în limba ucraineană?

Marko Șevcenko: Aici o să apară o altă problemă. Sigur că Ucraina ar putea să ofere mai mulți bani pentru sistemul educațional în limba ucraineană, dar asta ar însemna că în Republica Moldova vor funcționa cel puțin două sisteme educaționale – unul în limba de stat și altul în limba ucraineană. Acest lucru nu este corect pentru un stat suveran, un stat suveran trebuie să aibă un singur sistem de învățământ în diferite limbi, în limba de stat și în limbile minorităților pentru toți cetățenii Republicii Moldova, inclusiv minorități.

Nu trebuie un stat străin, chiar cât se poate de prietenos, să plătească bani pentru ca să dezvolte sistemul educațional în limba minorității respective, pentru că asta e subminarea sistemului educațional al Republicii Moldova.

Vocea Basarabiei: Dar pe de altă parte, mă gândesc că acum există universitatea din Taraclia, acolo statul bulgar oferă bani pentru dezvoltarea limbii bulgare și a educației în limba bulgară. Dacă ne gândim și la UTA Gagauz-Yeri, acolo și Turcia susține în mare parte, ei zic că trebuie să se dezvolte limba minorității găgăuze. Acum zic, de ce nu ar face și Ucraina exact așa?

Marko Șevcenko: Repet, pentru că în experiența noastră, în primul rând, în Ucraina învățământul în limbile minorităților este finanțat de către bugetul de stat, respectiv pentru că sunt cetățeni ai Ucrainei. OK, limba lor maternă este alta decât cea de stat, dar ei sunt cetățeni ai Ucrainei, ei plătesc taxele, ei au dreptul să ia învățământul în limba lor maternă în conformitate cu legislația ucraineană. E normal, la fel e și în România. Cred că Republica Moldova tot trebuie să dezvolte sistemul ei educațional național propriu, în limba de stat, cea română, OK, și în limbile minorităților, dar să fie sistemul educațional moldovenesc, nu sistemul ucrainean, rus, bulgar sau altul, ci sistemul educațional din Republica Moldova, finanțat, OK, pot fi diferite modele.

Vocea Basarabiei: Aici ar trebui să discute ambele părți.

Marko Șevcenko: Da, dar în general regula este – cine plătește...

Vocea Basarabiei: Da, contribuabil e fiecare cetățean din Republica Moldova.

Marko Șevcenko: Exact!

Vocea Basarabiei: Dar câte școli acuma sunt cu predare în limba ucraineană în Republica Moldova?

Marko Șevcenko: Ministerul Educației spune că nu există școli cu predare în limba ucraineană.

Vocea Basarabiei: Nicio școală?

Marko Șevcenko: Nicio școală cu predare în limba ucraineană. Ultima școală care a fost bilingvă – în limba de stat și cea ucraineană – a fost în satul Unguri, mi se pare, la granița cu Ucraina. Și limba ucraineană a fost înlocuită cu limba rusă cu câțiva ani în urmă, de fapt, prin o decizie chiar nu știu a cui și acum nu există nicio școală cu limba de predare ucraineană. Într-un număr de școli există predarea limbii ucrainene ca o disciplină. Ministerul Educației spune că numărul acestor școli în total este 36 sau 37, cam așa, în diferite colțuri ale Republicii Moldova. Dar trebuie să fie recunoscut faptul că acum 20 de ani, în perioada președinției lui Voronin, eu îmi amintesc personal, numărul școlilor a fost dublu, în jur de 70. Deci, tendința este cea negativă.

Vocea Basarabiei: De ce am pus în discuție și acest aspect al cooperării moldo-ucrainene? Pentru că de pe 24 februarie și până astăzi Republica Moldova și-a deschis ușile larg pentru refugiații din Ucraina și chiar am vorbit și eu cu mai mulți oameni care au fugit din calea războiului din Ucraina și ziceau că lor le este, într-un fel, incomod când trebuie să-și dea copilul într-o instituție de învățământ, pentru că acolo ar trebui să meargă și să învețe în cel mai rău sau mai bun caz în limba rusă, iar limba rusă este limba agresorului care, iată, de nouă luni de zile atacă Ucraina.

Marko Șevcenko: Și nu numai. Dacă vorbiți cu părinții, dacă vorbiți cu profesorii din școlile respective, cred că o să fie un fapt normal ca împreună cu banii ruși să meargă și ideologia rusă. Dacă un profesor primește un ajutor umanitar prin manuale, prin materiale didactice, prin burse sau prin excursii pentru elevi, asta înseamnă că încet-încet, dar devine o parte a lumii ruse, care toată lumea știe că în prezent nu este prietenoasă către ucraineni. Și de aceea părinții care au fugit din Ucraina, pentru că au venit rușii cu armele în mâini, se simt incomod ca să-și trimită copiii într-o școală moldovenească, dar cu limba de predare rusă, unde sunt nu întotdeauna, dar foarte des, profesori care în mod natural consideră că cultura rusă este o mare cultură, umanistă, că trebuie să facem diferență între militari și oameni obișnuiți. Dar, OK, oameni buni, trebuie să înțelegeți că există lume rusă la televizor și lume rusă în realitate și aceasta-i o diferență uriașă. Cea de la televizor este văzută în toate culorile lumii, dar cea din realitate pentru Kremlin este numai neagră. Atât.

Vocea Basarabiei: Dar în Republica Moldova deseori când discut cu cetățeanul de la firul ierbii mai pot auzi și constatări de felul că, da, Putin e rău, Putin e sângeros, Putin e dușman, dar poporul rus nu ar trebui să fie catalogat ca popor agresor.

Marko Șevcenko: Eu aș spune că anume acest popor rus l-a ales pe Putin și îi permite lui Putin să rămână la vârf mai mult de 20 de ani. Poporul rus aplaudă de fiecare dată când „russkie viteazi pobejdaiut na pole boia”. Scuze. Poporul rus a aplaudat atunci când a fost luată Crimeea, când militarii ruși au intrat în Herson sau au fost în suburbiile Kievului, poporul rus s-a folosit pe deplin de bunurile furate din casele ucrainenilor și intercepția telefoanelor militarilor ruși care sunt prezente masiv în YouTube, de exemplu, demonstrează o altă față a poporului rus, alta decât cea umanistă. De aceea, cei care spun că poporul rus trebuie... Nu Putin îi împușcă pe civili și nu Putin bombardează din avioane Harkovul sau Mariupolul, nu Putin face crime de război pe pământul ucrainean, violează femei sau împușcă copiii în Bucea, totul este făcut de oamenii ruși, care au crescut în marea cultură rusă umanistă, dar au fost în stare să facă toate aceste atrocități.

Vocea Basarabiei: Dar dacă ar face un pas înapoi Putin și s-ar retrage de la conducerea Rusiei, situația poate să ajungă mai ușor la normalitate?

Marko Șevcenko: Nu știu... Ce înseamnă normalitate? Normalitatea în relațiile dintre popoare?

Vocea Basarabiei: Da.

Marko Șevcenko: Nu în această generație. Numărul crimelor și al atrocităților e prea mare, în fiecare zonă eliberată recent apar dovezi că atrocitățile de la Bucea, despre care cunoaște toată lumea, au fost repetate oriunde în alte localități – la Bucea, Irpin, Izium, Balakleya din regiunea Harkov, Krupiansk, acum Herson, sate din jurul Hersonului. Deci, toată lumea, oriunde, toate zonele geografice, absolut diferiți militari care reprezintă diferite colțuri ale Rusiei, dar crimele și atrocitățile sunt absolut aceleași. Nu cred ca normalitatea sau iertarea o să fie văzută în această generație.

Vocea Basarabiei: Sau, invers, va fi iertare, dar nu va fi uitare?

Marko Șevcenko: Nu cred că se poate una fără alta.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.