Trenul morții din 1941: Noaptea tragică din 12 spre 13 iunie

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a avut loc primul val de deportări staliniste. Cei dintâi au fost supuși represiunilor intelectualii și oamenii înstăriți.

De obicei, câțiva militari înarmați dădeau buzna în casele oamenilor, în plină noapte și îi informau că viața pe care au cunoscut-o până acum a luat sfârșit.

Deportații aveau voie să ia câte 10 kilograme de fiecare persoană, numai că, de multe ori, tot ce era mai de preț în bagajele acestora le împărțeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte.

Oamenii erau duși în gări, iar acolo erau separați: bărbații și tinerii într-o parte, iar femeile, copiii și bătrânii – aparte.

Urma un drum greu de câteva săptămâni, în vagoane pentru transportul de marfă sau animale, în care erau ticsite între 70 și 100 de persoane.

Condițiile erau îngrozitoare: oamenii erau lipsiți de apă și hrană, iar la fiecare oprire a trenului în câmp se aruncau cadavre, care fie erau îngropate superficial, fie erau lăsate să zacă drept pradă pentru animale.

Ajunși la destinație, de la copii la bătrâni erau repartizați la muncă în industria silvică și sovhozuvi, fiind remunerați cât să nu moară de foame.

Numărul celor deportați în iunie 1941 nu este cunoscut cu exactitate. Potrivit istoricilor, este vorba despre aproximativ 25 de mii de oameni.