Feștelița a ales “Unirea”, dar continuă munca pentru a obține reforma administrației publice

În cadrul unei noi ediții a emisiunii Vocea Administraţiei Locale, invitatul lui Victor Rusu a fost primarul localității Feștelița (Ștefan Vodă), Nicolae Tudoreanu.

Printre subiectele importante ale ediției au fost declarațiile de unire cu România a 18 localități din Republica Moldova, printre care și Feștelița, cât și planurile de dezvoltare a comunității locale.

Ascultați AICI emisiunea integrală.

Edilul de Feștelița s-a referit la planurile anului 2018, pe mai multe domenii de dezvoltare: Ne-am planificat mai multe obiective: Lucrări la Cimitirul parohial, am semnat un acord de grant cu Comisia Europeană prin care avem o investiție de 800 mii de euro pentru un proiect energetic, în special pentru iluminatul public cu leduri, vom instala la Casa de cultura încălzire geotermală, grădinița o vom trece pe încălzire de biomasă, vom produce energie electrică și o vom vinde la un distribuitor. Vom crea un centru de excelență în energetică pentru comunitate. Întreținerea pe mai departe a instituțiilor publice. Vom construi un drum public, de circa 4 km, pentru a da acces unui cartier spre central localității.

Nicolae Tudoreanu a dezvoltat idea planului energetic, menționând că se vor efectua lucrări de asamblare a panourilor solare la grădiniță și alte proiecte: Avem și locuințe care își realizează individual planuri energetice pe biomasă și asamblarea de panouri solare.

Șeful localității a vorbit despre șomaj și cum acesta afectează comunitatea: Operatorii economici care se ocupă cu agricultura ne transmit că au criză de forță de muncă. Înțeleg că șomajul este prezent în forța de muncă calificată, pentru că în domeniul agriculturii se caută muncitori. Majoritatea oamenilor care au rămas în Republica Moldova nu doresc să se înscrie într-o disciplină cerută și mai bine cer ajutorul social de la stat. Pentru Feștelița un ar fi o problema ca unii oameni să se angajeze la Căușeni ori în munca agricolă. Eu cred că oamenii s-au dezvățat a munci și dau vina pe alte situații numai să nu muncească, oamenii au prins mila statului, mila partenerului de dezvoltare. Un întotdeauna săracul are dreptate în ceea ce solicită. Nu trebuie să parazităm statul.

Edilul de la Feștelița a vorbit și despre necesitatea unor școli serale pentru o categorie de oameni: Sunt oameni care nu pot accesa unele beneficii, să creeze o cerere. Oamenii un sunt pregătiți din punct de vedere al logisticii și al respectului față de disciplina muncii și pierd oportunități. Am adunat cu ODIP foarte mulți oameni pentru acțiuni. Avem o masă critică, la școală avem 300 de copii. Lenea de implicare activă în procesele legislative este vizibilă, avem o somnolență profundă în societate. Sunt foarte mulți părinți care nici un fac ceaiul la copii. Vin copii dormind la școală. Abordarea acestei problema este doar educația.

Tudoreanu a pus în discuție și salariile pentru partea intelectuală a statului și ce tip de educație avem în anul 2018, în special după experiența totalitară prin care a trecut Basarabia: Educația este foarte importantă, dar efortul statului pentru educație nu este răsplătit. Părinții  nu sunt cointeresați în educația propriilor copii.  Chiar dacă le oferă copiilor telefoane, tablete, dar nu conlucrează cu școala, profesorii.  La sate nu vin profesorii tineri, iar cei cu dar de a fi pedagogi sunt pe cale de dispariție. Trebuie să trecem un proces natural de modernizare. Au fost distruse elitele de autoritățile staliniste, au migrat oamenii buni. Elitele locale sunt la pământ. Am venit dintr-un regim totalitar unde omul nu conta.

Un subiect important pentru autonomía locală este strategia descentralizării financiare. Primarul este deacord că trebuie realizată această strategie: Avem multe de schimbat. Impozitele proprii ale autorităților publice locale s-ar forma din impozitele bunurilor imobiliare și impozitul funciar. Prin intermediul CALM am venit cu o serie de propuneri la política bugetar-fiscală, cu părere de rău administrația publică centrală consideră că am stârni un val de nemulțumiri. Ne trebuiesc politici fiscale proprii. Soluția este descentralizarea corectă și aplicarea corectă a impozitelor locale. Relația directă cu cetățeanul o are doar administrația publică locală.

Pentru finalul emisiunii, edilul de Feștelița s-a referit la un sentiment aparte ce-l poartă, declarația de unire cu România, la care a fost semnatar alături de colegii din consiliul local: Am semnat o declarație simbolică, pentru a demonstra crezul meu că suntem un popor. Este un blestem că mergem împotriva poporului atât cât nu suntem între granițele firești. Este complicat să construiești o țară pe un teren gol. Unirea va avea loc în primul rând economic, pe domeniul electro-energetic. Spiritual deja suntem integrați. Avem foarte multe proiecte bilaterale și finanțări de la localitățile din România. Avem doar vamă pe Prut, pentru că libertatea de gândire și mișcare o avem.