Câți bani alocă Moldova pentru dezvoltarea regională? Prea puțini și ne-echilibrat

La mijlocul verii Guvernul a aprobat, în sfârșit, Planul de acțiuni privind implementarea „Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională pentru anii 2016-2020”, care prevede că peste 7 miliarde de lei vor fi investite în implementarea acesteia, scrie mold-street.com.

Per ansamblu suma respectivă este de câteva ori mai mare decât s-a alocat anterior. Autoritățile susțin că documentul a fost elaborat în baza a trei obiective specifice: acces asigurat la servicii și utilități publice calitative, creștere economică sustenabilă asigurată în regiuni și guvernanță îmbunătățită în domeniul dezvoltării regionale.

Pentru realizarea celor specificate, Guvernul își propune să asigure dezvoltarea echilibrată și durabilă în toate regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova, adică cele 6 stabilite deocamdată din punct de vedere convențional. Obiectivele anunțate sunt destul de ambițioase și arată bine pe hârtie, în timp ce situația la nivel regional se înrăutățește.

Disparități în dezvoltarea regională sau de ce se depopulează țara

Însăși autoritățile consideră și confirmă că, din punct de vedere regional, Moldova trebuie să evolueze economico-financiar. Şi anterior Guvernul și-a asumat mari eforturi să susțină, în particular financiar, tendințele de dezvoltare regională așa precum prevede Aquis-ul comunitar, scrie mold-street.com.

Însă datele oficiale relevă că alocațiile bugetare scad de la an la an (2015 – 1% din veniturile bugetare, 2016 – 0,8%, iar în 2017 – 0,6% din venituri), în pofida susținerii și insistenței partenerilor de dezvoltare, dar și a practicii europene din domeniu. Or, dacă ar fi să corelam sarcastic faptele, scăderea populației din regiuni poate fi legată implicit cu diminuarea veniturilor. În virtutea celor asumate, angajamentele sunt încălcate până la urmă. Statistica oficială susține această constatare.

De regulă, ar trebui să constatăm că disparitățile curente în dezvoltarea regională pot fi atribuite și urmare a gestionării economice defectuoase din epoca URSS, inclusiv acestea pliindu-se ca un factor al procesului de industrializare diferită, dar și a celui de urbanizare incompletă a țării.

Concentrare excesivă a economiei în municipiul Chișinău

Mai mult, procesele date chiar s-au accelerat în perioada de tranziție. Astfel, potrivit datelor recente ale BNS, una din cea mai mare discrepanță în profil regional este o concentrare excesivă a economiei în municipiul Chișinău, acesta fiind urmat cu o mare diferență de municipiul Bălți. Evidențierea acestor două orașe este focusată în mare parte pe diferențierea din punct de vedere structural a factorilor de producție care există în aceste regiuni și restul țării.

O bună parte din studiile și analizele elaborate privind dezvoltarea regională, dar și datele statistice oficiale, indică faptul că municipiul Chișinău are un mare avantaj comparativ și este mai mult specializat în aspect industrial și cel al serviciilor, pe când restul regiunilor sunt specializate în agricultură.

Fără îndoială, că pentru ajustarea politicilor de dezvoltare regională este firesc de identificat factorii de creștere economică, în particular din punct de vedere statistic. Respectiv, disparitățile regionale în profil teritorial privind sectoarele de specializare pot fi desprinse din figura de mai jos.

Figura 1. Ponderea procentuală a unor sectoare economice în regiunile de dezvoltare, 2017

Sursa: Datele BNS și calculele autorului

Per ansamblu s-ar observa că indicii din sectorul agricol, dar și cel industrial, sunt peste valoarea celor identificați în sectorul de servicii, ceea ce scoate în evidență faptul că ultimul este concentrat în mun. Chișinău și are o prezență mică sau chiar infimă în celelalte regiuni de dezvoltare. Respectiv, putem spune că în general pentru Republica Moldova ar fi caracteristice două aspecte majore ale dezvoltării economice regionale.

Astfel, pentru toată țara (excepție fiind Chișinău) economia ar fi una specific agrară, pe când pentru capitală și, parțial, Bălți, aceasta este mai mult axată pe servicii și industria prelucrătoare. Totuși, carența datelor statistice până nu demult și a analizelor pertinente a afectat buna implementare a politicilor în domeniu și s-a redus la un proces mai mult conjunctural, fără a aborda în profunzime factorii și aspectele principale de dezvoltare.

Pe lângă distribuția neuniformă a sectoarelor în profil regional, discrepanțele economice regionale se confirmă și la nivelul de PIB în profil teritorial, respectiv în termeni absoluți și relativi calculat de BNS pe fiecare unitate teritorial administrativă și în cele din urmă în profil regional.

Respectiv, în municipiul Chișinău este concentrat cca 57% din PIB, în municipiul Bălți, care este parte și a RD Nord circa 17%, iar UTA Găgăuzia i se atribuie nu mai mult de 3%. Astfel, distribuția PIB-ului în profil regional sau teritorial se poate desprinde din figura 2.

De fapt, o concentrare geografică a economiei demonstrează ca ponderea unei regiuni în profil teritorial ar corespunde cu ponderea acesteia per ansamblu în economia națională.

Figura 2. Valoarea procentuală a PIB în profil regional, date pentru 2017

Sursa: Datele BNS, IDIS Viitorul și calculele autorului

În linii mari, așa cum este reprezentat în figura de mai sus, se înregistrează o diferență extrem de mare referitor la repartizarea regională a producției totale în Republica Moldova.

Citește continuarea pe mold-street.com.