Sectorul bancar este cel mai expus la riscul de spălare de bani

Guvernul urmează să aprobe la propunerea Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) un Plan de acțiuni privind reducerea riscurilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2017-2019. 

Pentru elaborarea Planului a fost creat şi un grup special format din şefi şi reprezentanţii de la numeroase instituţii de stat, dar şi structuri private, care a făcut şi o evaluare naţională a riscurilor în domeniul combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

Ameninţarea internă este mai mare decât cea externă de circa 3 ori

Potrivit notei de argumentare elaborate de CNA, evaluarea a fost necesară pentru o redistribuire eficientă a resurselor în funcție de capacitatea şi nivelul riscurilor identificate, dar şi pentru întocmirea unui plan de acţiuni naţional orientat spre reducerea vulnerabilităților identificate, scrie mold-street.com.

"Estimarea şi evaluarea situaţiei pe sectoare facilitează analiza ameninţărilor în domeniul spălării banilor, identificarea fenomenului în diferite sectoare, evidențiind sectorul în care sînt investite şi legalizate produsele infracţiunii, şi stabilirea atractivităţii acestuia", se arată în notă. 

Astfel s-a constatat că în condiţiile în care piața financiară a Republicii Moldova "este mai puţin dezvoltată şi integrarea în sistemul financiar global este limitată, iar climatul economic închis, ameninţarea internă este mai mare decât ameninţarea externă de circa 3 ori, cea din urmă fiind în creştere".

"Un aspect important identificat în cadrul procesului de evaluare naţională este lipsa practicii în efectuarea investigaţiilor financiare paralele în cadrul cauzelor penale iniţiate, în special în cele cu un nivel înalt de ameninţare", susţine CNA. 

Sectorul bancar, cel mai atractiv

Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie, "în baza datelor acumulate şi evaluate, s-a stabilit că sectorul bancar, care constituie circa 70% din PIB-ul național, este cel mai atractiv, cu un randament de risc de spălare a banilor înalt". 

Acesta este urmat de "sectorul de remitenţi, care este estimat la o valoare de 15,4% din PIB, cu un randament de risc de spălare a banilor mediu înalt; valorile mobiliare – 1,64% din PIB-ul național, cu un randament de spălare a banilor mediu; sectorul asigurări – 0,8% din PIB-ul naţional, cu un randament de risc de spălare a banilor mediu scăzut; precum şi sectorul notarilor şi cel imobiliar, care reprezintă în sine un sector infim, cu un procentaj nesemnificativ din PIB-ul național și cu un risc de spălare a banilor mediu înalt". 

CNA mai constată că cele mai multe analize financiare, urmăriri penale, precum şi procese de stabilire a sentinţelor au fost iniţiate cu implicarea sectorului bancar, astfel sectorul reprezintă o ameninţare ridicată.

Obiectivele de bază în vederea stabilirii ameninţărilor în domeniul spălării banilor au constat în identificarea ameninţărilor sub aspectul tipului de infracţiune principală generatoare de venituri ilicite, al originii şi al sectorului implicat; stabilirea structurii produselor infracţiunii din diferite perspective; colectarea sistemică a datelor privind cauzele instrumentate; analiza ameninţărilor transfrontaliere provenite din jurisdicţii străine. 

Nu suntem o ţintă a terorisţilor

Totodată, în urma sistematizării datelor şi informaţiilor existente, grupurile de lucru au stabilit că cele mai relevante infracţiuni generatoare de venituri ilicite la nivel naţional, care reprezintă o ameninţare de amploare sunt traficul de droguri, corupţia, traficul de fiinţe umane, evaziunea fiscală şi contrabanda.

Cât despre riscul de finanţare a terorismului pe teritoriul Republicii Moldova, CNA susţine că acesta "poate fi perceput ca fiind la nivel scăzut, datorită caracterului de tranzitare a ţării şi contextului global, în care țara noastră nu este percepută ca o ţintă a actelor de terorism".

Deficienţe interne şi externe

CNA face şi o evaluare a capacității statului de a combate spălarea banilor şi constată o serie de deficienţe, inclusiv şi la măsurile de asigurare, şi anume: sistarea, limitarea legală a aplicării măsurii asiguratorii – punerea sub sechestru, deficiențe în reglementarea confiscării speciale și confiscării extinse, inaplicabilitatea în practică a punerii sub sechestru și confiscării, lipsa unei agenții de recuperare a activelor ilicite și a mecanismului de management eficient al acestora, lipsa unor statistici clare privind aplicarea punerii sub sechestru și confiscării.

Potrivit autorilor capacitatea şi resursele antrenate în proces sînt limitate în lipsa dotării cu tehnică suficientă, pregătirii profesionale adecvate și a asigurării financiare a personalului.

Se mai constată că cooperarea naţională ineficientă este determinată de lipsa practicii continue privind investigarea „crimelor predicate – spălării banilor”, prin crearea grupurilor comune de lucru (doar cazuri sporadice), lipsa unui mecanism clar de cooperare la nivel naţional, a caracterului formal al schimbului de informaţii în scopul protejării „identităţii instituţionale”, de numărul scăzut al dosarelor pe faptul spălării banilor obţinuţi în urma comiterii infracţiunilor predicate. 

Cooperarea internaţională este apreciată ca una ineficientă, fiind marcată de termenul mare de obţinere a probelor prin intermediul comisiilor rogatorii și tergiversarea termenului cauzelor penale, potrivit CNA.