“Remarcăm o creștere semnificativă a interesului pentru elementele de patrimoniu național și revenirea la tradiții”

Suntem în perioada sărbătorilor de iarnă – o perioadă care comportă mai multe semnificații. Despre valoarea și simbolistica sărbătorilor de iarnă și de ce este atât de important să prețuim tradițiile și obiceiurile, în special cele de Crăciun, într-un dialog cu doctorul în istorie Natalia Grădinaru, șefa secției "Probleme generale ale etnografiei" din cadrul Academiei de Științe a Moldovei.

Ce semnifică sărbătoarea Crăciunului?

Crăciunul este o sărbătoare cu profund caracter spiritual și religios, care are menirea de a aduna oamenii acasă, în familie. Sub aspect religios, semnifică Nașterea Domnului Isus Hristos. Este principala între sărbătorile Domnești consacrate lui Isus Hristos și stă la baza tuturor sărbătorilor creștine. Deoarece simbolizează Nașterea Mântuitorului, Crăciunul aduce bucuria de a prețui tot ceea ce este de natură divină. Este un timp în care se cheamă spre iertare, spre binefacere și schimbarea omului spre bine. În viziunea teologilor, Crăciunul semnfică întruparea lui Isus Hristos. Odată cu nașterea și venirea lui Hristos în mijlocul nostru, zic ei, avem prilej de bucurie, relația noastră cu Tatăl este radical schimbată. Dacă Mântuitorul devine om, deci frate al nostru, noi devenim fii lui Dumnezeu. În sensul acesta marele dar al nașterii lui Isus Hristos înseamnă înfierea noastră în Sfânta Treime. Această sărbătoare semnifică și o mare minune săvârșită de Dumnezeu, deoarece se spune că Fecioara Maria l-a născut pe Isus Hristos fără a cunoaște durerile și chinurile nașterii, păstrându-și fecioria. Hristos, spun teologii, a ieșit din Fecioara Maria asemeni unei raze de lumină. Deci traseul pe care l-a parcurs Isus Hristos de la zămâslire și până la înviere e unul absolut miraculos. Acest miracol este simțit de sărbători.

Care sunt datinele, credințele, obiceiurile și tradițiile care se respectau și se desfășurau / se desfășoară în ziua de Crăciun?

Una dintre cele mai îndrăgite tradiții de Craciun este mersul cu Colindul. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă (mai des cu steaua în mână) și le vestesc oamenilor nașterea lui Iisus. În această zi se mai performează practici magice de aflare a ursitului, se prognozează vremea pentru anul viitor, sunt ținute și respectate anumite norme ce reglamentau comportamentul oamenilor.

Masa ritualică de Crăciun trebuia să fie mai bogată ca cea din Ajun. De pe ea erau nelipsiți colacii și bucatele preparate din porcul sacrificat: răcituri, sarmale, cărnaț, ouă, dulciuri, fructe și băutură. De obicei, se opta pentru 12 feluri de bucate, având legătură semantică cu cei 12 apostoli sau cele douăsprezece luni calendaristice. La masa de Crăciun se așeza întreaga familie, abia după ce se termina slujba religioasă. Se credea că, dacă tinerii vor încălca această prescripție nu vor avea bucuria de a se căsători degrabă. Din contra, cu cât mancau mai târziu, cu atât mirele sau mireasă va fi mai frumos. Înainte de a mânca oamenii beau din agheasma adusă de la biserică. Apoi mâncau o bucațică de anafură, care avea menirea să curețe sufletele de păcatele săvârșite peste an.

Colindatul este obiceiul principal al Crăciunului. La colindat putea participa aproape tot satul, dar cele mai des întâlnite erau grupurile formate din copii și tineri.

Care este semnificația și rostul frumosului obicei de a umbla cu Colindatul ? Acest obicei este practicat în toate zonele Republicii Moldova?

În viziunea populară este timpul schimbărilor radicale și recreării prin puterea cuvântului. Întrucât lumea în această perioadă de tranziţie era percepută ca fragilă și neliniştită din cauza forţelor maligne care ameninițau mugurul de viață nouă, comunitățile de oameni instituiau o atmosferă de libertinism, de rupere a ordinii fireşti, de haos primordial. Colindele se interpretau de către ceata feciorilor puternic şi continuu, în ritm ferm cu rostul clar de a trezi prin cuvânt lumea la viaţă, la lumină, la armonie. Cea mai tipică trăsătură zonală a Colindatului la Crăciun în Basarabia a fost practicarea acestui obicei conform celor două stiluri. Pe vechi (7 ianuarie) se colindă în marea majoritate a localităților din raioanele centrale și de nord, mai ales din raioanele amplasate pe cursul râului Nistru. Pe nou (25 decembrie) se umblă cu Colindatul în câteva grupuri de sate, în special din preajma Prutului: în raionul Briceni (Drăpcăuți, Lipcani, Tabani), Edineț (Fetești, Hordinești, Trinca), Cahul (Giurgiulești, Cășlița Prut, Slobozia Mare, Alexandru Ioan Cuza), Ungheni (Boghenii Vechi, Boghenii Noi) și în unele sate din Telenești, Glodeni, Fălești. Specific doar câtorva sate este umblatul cu Colinda în ajunul Anului Nou. Aici colinda este practicată de către fetițe și fetele mari paralel cu tradiția Uratului (Hăitului) băieților, flăcăilor (Rădenii Vechi, Ungheni).

Vezi continuarea pe Moldova9.com