VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Natalia de „la Italia” și dorul ei de casă / AUDIO

         

A plecat din sat prima. Cam peste vreo jumate de an după ce s-a desființat colhozul. A înțeles repede, că au dispărut  pentru totdeauna acestea, iar cu ele,  pentru totdeauna, și înaltul titlul de  „soția președintelui”.  

Deși se străduia să nu arate pe față că suferă, lumea vedea că s-a schimbat mult Natalia Gheorghievna. Nu mai râdea în hohot, cu treabă și fără treabă. Nu mai avea poftă de a se plimba în fiecare dimineață cu altă rochie, prin centrul satului. Și principala schimbare, nu-și mai permitea să adune tot felul de bârfe prin sat despre toți și despre toate, pentru a-și băga apoi nasul cu și fără trebuință. Asta putea să însemneze doar una – satul nu mai avea nevoie de „prima doamnă”. Prima doamnă redevenind  înapoi, Natașa Verei, fata nici ruptă din soare și nici deșteaptă foc, dar cu mult noroc.

Nicușor al ei, adică fostul președinte, drama schimbărilor o trecu mai simplu.

Lasă Nătășică, îi zicea, nu mai murim noi de foame. Ne descurcăm noi. Lumea se descurcă, da noi ce suntem mai răi? La urma urmelor, iau vioara și mă duc la nunți. Mai ții minte când eram student cum cântam pe la nunți?

Deprinsă cu bunișorul, veniturile stoarse din oftatul vioarei soțului n-o aranjau deloc pe prima doamnă a satului. Nicușor deveni din cel mai iubit și de perspectivă soț, în cel mai nesuferit și prost bărbat din lume. Astfel, din ceartă în ceartă, Natalia emigră. Plecă. Într-o dimineață, după ce își duse  fetița la grădiniță și băiatul la școală, fără a-i spune lui Nicușor al ei un cuvânt, urcă în autobusul din sat și dusă a fost. I-a lăsat, cei drept, un bilețel, unde l-a rugat să aibă grijă de copii. „Când adun bani mă întorc și iau copiii la mine”, sfârși epistola.

Anii își depănau leneși numărătoarea, râul vieții curgând monoton fără urcușuri mari, dar și fără căderi bruște. Într-o bună zi, după ce agrarienii n-au mai ajuns în Parlament, Natalia apăru acasă. Îi ceru lui Nicolae să semneze cererea de divorț și să scrie toată averea pe numele ei. Chipurile, așa va fi mai de nădejde. Noi suntem Diaspora, explică Natalia. Nu are cum să ne atingă. Da voi, agrarienii, cu trecutul vostru colhoznic,  sunteți vulnerabili, puse ea punct discuției, care, de fapt, nici nu începuse. Nicușor nu zise nici ba, nici da la acest subiect. A întrebat când va lua copii la dânsa, în Italia.

Nu i-a răspuns nimic. Doar i-a zis că dacă cumva vrea să ia și fata, atunci  el pune semnătura acum, că pe urmă.. cine știe. Băiatul e mare. A împlinit majoratul, da fata abia peste doi ani va împlini. N-a mai semnat.

Peste jumate de an Natalia veni la mort la Nicolae. Din păcate, doctorii au avut dreptate, când i-au  spus că boală progresează vertiginos.

A doua zi când  ieșea din sat, o vecină o întrebă, așa, mai mult ca să nu tacă:

Pleci de amu? Da acasă nu mai revii? Ți-o fi dor de casă, că la toți li-i dor.

 Natalia, călcând într-un hop cu tocul pantofului răspunse indignată: „ Care casă? Cum mergeți voi pe așa drumuri, nu pot înțelege. Băgă și băgă Diaspora bani în voi, da voi, naiba știe, pe ce îi cheltuiți. Măcar o lopată de asfalt să aruncați prin hopurile astea. Tare mi-a mai fost dor de hopurile de acasă.

Sărmana femeie, se gândi vecina, a lovit-o rău de tot moartea bărbatului, dacă nu vede pe unde calcă. Apoi în voce spuse: „ Nu știu cui, da mie Diaspora voastră nu mi-a dat nici un ban. Da casa de bine de rău mă hrănește. Nu vinzi casa? Că eu aș cumpăra-o”.

Autor: Leonid Smolnițchi

Autor

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.