Moldovenii de peste hotare ezită să revină acasă din cauza războiului din Ucraina, dar și pentru că nu au încredere că își vor putea realiza planurile acasă. 70% din studenții care învață peste hotare doresc să se întoarcă în R. Moldova, doar că acestora trebuie să li se ofere șanse să se dezvolte. Actele perfectare la Consulate sunt exagerat de scumpe. Sunt doar câteva declarații făcute de Nadejda Zubco, șefa Biroului Relații cu Diaspora, în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție”.
Vocea Basarabiei: Motivul, prilejul pentru care am invitat-o pe Nadejda Zubco, șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora, la această discuție e un eveniment important care are loc în fiecare an. Pe timpul pandemiei se pare că s-a făcut și o pauză, în regim online a avut loc Congresul Diasporei, două zile la Chișinău se întrunesc reprezentanții diasporei, pun în discuție mai multe probleme care sunt de actualitate atât pentru cei rămași acasă, cât și pentru cei care și-au găsit rostul în lume. Astăzi, cetățeni ai Republicii Moldova se află în câte țări de pe glob?
Nadejda Zubco: E foarte greu să faci o statistică. Moldovenii noștri sunt peste tot și cumva ne poartă faima în întreaga lume, nu cred că este regional cumva vreo țară unde cel puțin un moldovean nu este. În schimb, ca națiune suntem foarte buni și știm să ne valorificăm patrimoniul nostru, și asta arată activitățile frumoase pe care le avem în diasporă și care se organizează. Mai mult ca atât, noi știm că în luna august și, de fapt, de sărbători, de două ori pe an: în decembrie-ianuarie și în august diaspora noastră vine acasă la rude și părinți. Și cu ocazia aceasta, colegii care au fost până la mine la BRD în 2014 au organizat prima ediție a Zilelor Diasporei, până atunci se organiza doar Congresul Diasporei o dată la doi ani. Respectiv, tradițional în fiecare an Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora organizează Zilele Diasporei, un eveniment în care așteaptă diaspora să vină, să participe, să contribuie în procesul de organizare la toate edițiile care sunt organizate.
Vocea Basarabiei: E mare această armată a celor plecați în străinătate, fenomenul migrației a luat amploare cu multe zeci de ani în urmă. Deseori se pune întrebarea – e cunoscut numărul exact al celor care constituie această diasporă, pentru că oficial Biroul Național pentru Statistică dă o cifră, iar neoficial se zice că această cifră ar putea ajunge să fie dublă?
Nadejda Zubco: La BRD încercăm în procesul de elaborare a politicilor să utilizăm datele oficiale, concomitent mai vine în suport și Ministerul de Externe și, mai nou, CEC-ul, care face niște chestionare înainte de a se începe votul și acolo se estimează un număr de persoane – și de ce nu? – asociațiile noastre care tot la fel fiind la fața locului pot să vină cu o statistică preliminară. Asta ne ajută pe noi în procesul de activități, dar este foarte greu, cum am spus, să estimezi o cifră, reieșind din faptul că noi suntem mai favorizați, avem dreptul de a obține și de a utiliza, a dobândi o dublă cetățenie și asta cumva împiedică, fiindcă statul vecin care oferă această cetățenie ne dă și niște drepturi, fiind o țară europeană integrată deja, și atunci moldovenii noștri utilizează mai larg această posibilitate.
Vocea Basarabiei: Și totuși, în ultimii ani se insistă că mai mult de un milion de cetățeni ai Republicii Moldova ar face parte din această diasporă?
Nadejda Zubco: Probabil că cifra este reală.
Vocea Basarabiei: Ce politici ale statului există astăzi pe care le promovați și vreți să aibă și finalitate, ca acei din diasporă să aibă o viață bună acolo unde au fost înfiați, adoptați de o altă țară, dar să nu uite și de Republica Moldova?
Nadejda Zubco: Eu aș începe cu Strategia națională „Diaspora-2025”, care, de fapt, este cartea de căpătâi a BRD-ului și a domeniului Diasporă, Migrație și Dezvoltare la nivel național. De aici rezultă mai multe alte documente de politici care cumva reglementează sectorial activitatea. Este o hotărâre de guvern care obligă autoritatea publică locală să desemneze persoane la nivel decizional și tehnic ca fiind responsabile de domeniul Diasporă, Migrație și Dezvoltare. În felul acesta, încercăm să asigurăm includerea acestui domeniu prioritar pe segmentul în care activează autoritatea publică centrală. Mai nou, începând cu 2017, această abordare este extinsă și la nivel local și avem foarte multe rezultate. Dacă la nivel central avem rezultate, dar ele nu se simt, putem să vorbim doar de indicatori că 82 la sută din politici conțin componenta Diasporă, Migrație și Dezvoltare la nivel național, la nivel local rezultatele și impactul sunt mult mai directe.
Avem școli renovate cu suportul diasporei, avem parcuri, terenuri de joacă, iluminat stradal și cred că șirul ar putea continua la infinit, autoritățile s-au mobilizat.
Sigur că aici s-au implicat și partenerii noștri care pe parcurs ne-au ghidat în tot acest proces.
Vocea Basarabiei: Emigranții spun că ani la rând statul și-ar fi amintit de ei doar pentru simplul motiv că ei trimit remitențe acasă și că aceste transferuri bănești au salvat într-un fel familiile celor plecați, dar și statul Republica Moldova s-ar fi menținut pe linia de plutire datorită acestor remitențe. Se amintește de cei plecați doar atunci când gândul duce la bani?
Nadejda Zubco: În general, una din sarcinile de bază ale Biroului Relații cu Diaspora este de a asigura o punte de dialog între diasporă și guvern și BRD-ul la toate etapele doar asta a făcut și a încercat să mențină, să asigure o bază de date pe care să o utilizăm în contextul distribuirii informațiilor și oportunităților care se fac la nivel local. Avem și granturi pe care le oferim diasporei și autorităților publice locale. Concomitent, aș sugera că să fie privit și utilizat Biroul ca un instrument, fiindcă noi suntem în componența guvernului ca să oferim suport, să fim exploatați, suntem pe toate platformele și suntem foarte deschiși, toți colegii mei sunt receptivi.
Vocea Basarabiei: Cum ar fi arătat Republica Moldova, dacă nu ar fi existat acești bani pe care i-au trimis cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate?
Nadejda Zubco: Sigur că remitențele și banii care au fost trimiși din afară au fost…
Vocea Basarabiei: Au ajuns până la a patra parte din produsul intern brut să constituie aceste remitențe.
Nadejda Zubco: Eu cred că fiecare dintre noi cumva contribuim și diaspora respectiv. Este salutat faptul că prin remitențe ea a contribuit direct la dezvoltarea țării, s-a implicat în proiecte de dezvoltare, a ajutat familiile de acasă și acesta este un moment foarte frumos și, cum spuneam la început, oamenii noștri sunt foarte calzi, au un spirit al patrimoniului cultural pe care cred că îl întâlnești foarte rar, știu să-și pună în valoare fundalul acesta genetic pe care l-am cultivat sau li l-au cultivat părinții acasă.
Vocea Basarabiei: Ce poate face Republica Moldova ca să se întoarcă măcar o parte, să-i motiveze pe cei aflați peste hotare să revină acasă?
Nadejda Zubco: Eu cred că pașii trebuie să fie comuni. Atât ai noștri, ca persoane care ne aflăm acum în sistemul public, cât și ai diasporei, trebuie să ne ajutăm reciproc. Noi trebuie să cunoaștem care sunt necesitățile lor și astăzi la nivel de guvern reîntoarcerea și integrarea diasporei sunt o prioritate. Toate instituțiile publice au lansat funcțiile vacante și au salutat implicarea diasporei de a participa la ocuparea acestor funcții.
Vocea Basarabiei: Aici s-au împărțit părerile. Unii au spus că, da, s-a arătat inițial această deschidere de către cei din diasporă să revină acasă, spun că au aplicat dosarul, dar nu au câștigat concursul și chiar sunt și nemulțumiri că adică într-un fel ne îndemnați să venim acasă, iar pe de altă parte, nu ne acceptați.
Nadejda Zubco: Eu cred că acesta este un lucru firesc și noi ca fiind din Republica Moldova se întâmplă uneori să aplicăm și să nu trecem proba scrisă sau orală, dar asta nu înseamnă că trebuie să lași mâinile în jos. Dacă ai un scop bine țintit, trebuie să merge să ți-l obții, să obții calificarea, căci atunci când nu treci o probă sau alta, de regulă se anunță care a luat punctajul, unde trebuie să te adresezi și să lucrezi mai mult. Iarăși, noi am putea să fim o punte de legătură în situația în care se crede sau au nevoie de a cunoaște care sunt cerințele pentru a intra în sistemul public pot să apeleze la colegii mei și eu respectiv sunt pe loc.
Vocea Basarabiei: Dar ați putea să ne spuneți câți au revenit acasă în ultimul an?
Nadejda Zubco: O statistică concretă nu este, noi utilizăm datele Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, care, în ultimul timp, și-a bifat din cei care sunt în căutarea unui loc de muncă reîntorși sau nu de peste hotare. Și cifra este destul de mică, orientativ până la 900 de persoane, sunt doar cei care s-au adresat ca fiind în căutarea unui loc de muncă.
Vocea Basarabiei: Dar deseori atunci când sunt întrebați cei de peste hotare de ce nu se grăbesc să vină acasă, ei spun că fie lipsa infrastructurii, fie un salariu care deocamdată mai degrabă îi demotivează decât îi motivează să vină în Republica Moldova, dacă e să comparăm cu ceea ce câștigă ei acolo unde se află peste hotare?
Nadejda Zubco: Eu aș încuraja diaspora și oamenii noștri din afară să revină. Noi, de fapt, privim reîntoarcerea sub două aspecte: de a te reîntoarce fizic, a te integra în societate și de a te reîntoarce intelectual și a pune acasă în valoare cunoștințele pe care le-ai obținut fiind în afară.
Și pandemia ne-a învățat să lucrăm online, acum sunt deschise foarte multe call-uri, organizațiile noastre care oferă suport guvernului sunt deschise pentru diasporă, call-urile pot fi utilizate și toată activitate poate fi făcută la distanță. Se dă un număr de ore, se dă produsul și, respectiv, în baza termenilor de referință ei pot să vină cu contribuția lor aici acasă.
Vocea Basarabiei: Cei de peste hotare au făcut anumite economii și mulți dintre ei s-au arătat deschiși să vină să investească din ceea ce au reușit să economisească acolo, dar iarăși vorbesc despre birocrația de acasă, despre mediul nu chiar atât de prietenos pentru afaceri. Mulți din ei au venit, au încercat, au reușit, au deschis afaceri, ca după un anumit timp să se dezamăgească, fie că a falimentat afacerea lor, fie că ei nu s-au mai simțit confortabil și din nou și-au făcut valizele și au luat iarăși calea străinătății.
Nadejda Zubco: Sincer, e foarte greu să te pui în astfel de situații. În viziunea mea personală, noi aici vorbim și de aspectul psihologic de integrare, fiindcă persoanele respective au trăit o perioadă determinată în afară, într-un alt mediu și le este greu, cu toate că inima este acasă, să se reintegreze în societate și poate acesta a și fostul unul din aspectele de bază, determinate și de partea, cum spun ei, birocratică.
Vocea Basarabiei: Dar, în general, credeți că pe viitor poate să se extindă numărul afacerilor pentru cei doritori să investească aici în Republica Moldova?
Nadejda Zubco: Eu cred în Republica Moldova și cred în potențialul oamenilor pe care îl avem și, da, eu sunt sigură că împreună, atât noi de acasă, cât și diaspora, putem schimba Republica Moldova spre bine.
Vocea Basarabiei: Ei vorbesc despre barierele birocratice, dar și despre corupție, pentru că ani la rând trebuiau să mituiască anumiți funcționari, ca să poată să obțină fie un act, fie o autorizare pentru ca să practice afacerea.
Nadejda Zubco: Toate datele trebuie declarate și eu cred că doar așa noi putem să salvăm situația în situația în care există o problemă.
Vocea Basarabiei: Acolo peste hotare pot, ar trebui să poată și aici acasă.
Nadejda Zubco: Absolut. De ce nu? Cu atât mai mult că chiar este deschidere, eu văd asta. Și dacă nu este, atunci se declară că la instituția X este nevoie de sau a întâmpinat o astfel de situație, ca să se cunoască, nu să se generalizeze, pentru că este foarte complicat să identifici soluții în baza unor concluzii generalizate.
Vocea Basarabiei: Dar credeți că poate fi stopat acest exod și trebuie să fie stopat sau nu neapărat?
Nadejda Zubco: Eu cred că fiecare dintre noi are dreptul de a alege și observ în ultima perioadă că tinerii optează pentru a face studii în afară și chiar discutasem cu niște tineri care fac practică la Delegația Uniunii Europene, i-am invitat la BRD să cunoască programele noastre, ei învățând în afara țării și 60 la sută mi-au spus direct că ei vor să vină acasă, vor să se integreze. Și asta cumva îți dă forțe ca să lupți, să le creezi condiții aici acasă. Respectiv, după cum am spus, noi trebuie să valorificăm tot potențialul uman care există, la toate etapele și în toate formele posibile pe care le avem astăzi.
Vocea Basarabiei: Dar cel puțin despre două generații putem vorbi care au emigrat din Republica Moldova. Multe familii au fost reîntregite acolo peste hotare, pentru că dacă a plecat mama, tata, ulterior au fost invitați și alți membri ai familiei și ei acum ar fi prins rădăcini mai adânci acolo?
Nadejda Zubco: Da! De ce nu? Procesul de integrare este unul firesc. Eu, dacă vorbim de două generații, am fost cea care s-a implicat direct în procesul de organizare a Programului DOR la BRD câțiva ani și, de fapt, prin copiii care au participat la DOR, am început să înțeleg diaspora, s-o prețuiesc. Am avut copii care nu s-au născut în Republica Moldova, dar cunoșteau atât de bine obiceiurile, încât eu mă simțeam cumva inconfortabil alături de ei, fiind aici, părinții fiindu-mi aici. Și asta arată, de fapt, că copiii s-au integrat, deja sunt integrați și primesc o altă societate, dar oricum aspectul legat de cultură, limbă persistă și părinții, bine, acest lucru este doar în situația când ambii părinți sunt din Republica Moldova, când există familii mixte, atunci copiii vorbesc, dar mai greu, fiindcă este necesitate de a discuta cu buneii, cu rudele, cu verișorii. Ei sunt încântați de infrastructura pe care o avem, de grădinile frumoase pe care le au buneii acasă.
Vocea Basarabiei: Bine, dar citisem cândva o informație, nu știu pe cât de veridică este, că în afara Republicii Moldova s-ar fi născut mai mulți copii decât aici în țară?
Nadejda Zubco: Cu părere de rău, nu am statistica respectivă, îmi este foarte greu să spun și, ca să estimez concret astfel de date, trebuie să existe niște acorduri bilaterale cu toate țările care ar trimite la o perioadă X astfel de cifre ca noi să putem vorbi de date concrete, dar cu siguranță avem foarte mulți copii care s-au născut în afara țării și s-au integrat în școli.
Valentina Ursu
