Cum s-a schimbat clasa politică în 31 de ani.Cum se obțin rezultate atunci când se negociază cu marile puteri: prin demnitate sau prin umilință.Cine vor fi candidații la viitoarele alegeri a conducerii Partidului Democrat? Sunt subiecte abordate de Monica Babuc, lider interimar PD, în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție”.
Vocea Basarabiei: Dna Babuc, cum intră în istorie cei 31 de ani de independență pentru stat și pentru cetățeni, cum intră ei în istorie?
Monica Babuc: Sunt bucuroasă mereu să revin la Vocea Basarabiei, este ceva foarte apropiat de sufletul meu și la întrebarea dvs. pot să vă zic că eu nu cred că ar exista un echivoc, pentru că cei care au trecut prin Mișcarea de Eliberare Națională, participând la ea (știu că asta se referă și la dvs., dar și la mine), nu pot să nu trateze acest subiect cu foarte mare emoție. Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova era una din foarte puținele facultăți în care două grupe la curs, pentru că erau două de limbă română, pe atunci numită limba moldovenească, și una de rusă, se făceau cursuri preponderent în limba moldovenească. Dar dacă ne referim doar la acest subiect și ne amintim că în acei ani în capitala Republicii Moldova, or eu veneam dintr-un sat de răzeși ialoveneni, de la Bardar, în care am făcut școală în limba română, și credeam, și simțeam că sunt parte din acest popor, din această cultură națională, venind în Chișinău, am înțeles că lucrurile nu stau tocmai așa. Din această perspectivă, 31 de ani înseamnă o schimbare radicală a tot ceea ce s-a întâmplat în acest teritoriu populat de români nativi și eu cred că acest eveniment trebuie tratat cu foarte mult respect pentru toți înaintașii noștri care și-au pus umărul pentru aceea ca Republica Moldova să-și recapete independența, să revină la valorile sale identitare, să repună limba națională, istoria națională, personalitățile noastre la locul pe care îl merită și de-acum plecând din această perspectivă putem vorbi și despre o multitudine de neajunsuri.
Vocea Basarabiei: O să vorbim despre toate pe rând. Totuși, clasa politică se pare că a bulversat mult cetățenii. De ce? Pentru că și în ajunul celor 31 de ani de independență încă deseori mai auzi întrebarea că nu știu oamenii acestei palme de pământ cine sunt, de unde vin, ce limbă vorbesc. Articolul 13 din Constituție pe alocuri poate fi considerat și un articol buclucaș…
Monica Babuc: Fără îndoială că este buclucaș, pentru că Declarația de Independență stipula foarte clar că limba acestei țări este limba română, apartenența noastră e către poporul român. Ideea este că 31 de ani sunt totuși insuficienți din perspectivă istorică, pentru ca ceea ce s-a întâmplat – și vă spuneam mai sus despre acest lucru – să aibă o profunzime atât de mare încât să ne regăsim în general. Știm foarte bine că cei 200 de ani care s-au produs după 1812 și după care a urmat raptul… Apropo, la 23 august s-au împlinit 83 de ani de la semnarea pactului Molotov-Ribbentrop, conform căruia Basarabia a fost ruptă de la România. Istoria noastră atât de buclucașă, cum v-ați exprimat dvs., a făcut dezbinarea, care mi se pare faptul cel mai important care caracterizează societatea moldovenească, să devină una proverbială și să fie foarte greu de eradicat această dezbinare. Eu cred că noi vom ajunge la acest lucru, dar pentru asta trebuie să se schimbe generații inclusiv de politicieni și pentru asta trebuie să avem generații de oameni cultivați și care să învețe adevărul istoric nu așa cum l-am învățat noi.
Vocea Basarabiei: Dvs. credeți că acest mesaj pe care îl transmiteți dvs. astăzi societății e înțeles la justa valoare și la Comrat, și la Ceadâr-Lunga, și la Bălți, și la Tiraspol?
Monica Babuc: Eu cred că cu oamenii trebuie discutat și bineînțeles că aveți dreptate. La Comrat, la Tiraspol, în nordul Republicii Moldova există foarte mulți oameni care vorbind limba rusă sunt influențați în mare parte de sursele mass-media care sunt transmise în limba rusă. Acum nu vreau să fac niciun fel de declarație în raport cu Federația Rusă, fiindcă știm cât de inflamabil este acest subiect în acest context de război și de agresiune a Rusiei asupra Ucrainei. Bineînțeles că acești oameni trebuie să fie tratați de politicieni și de guvernare – oricare ar fi ea – altfel decât cei care în mod firesc prin limba română și având acces inclusiv la izvoarele istorice și la mass-media în limba română, mă refer la cea de calitate, pot să ajungă mult mai repede la adevărul istoric. Din păcate, nici acest lucru nu s-a întâmplat. Noi am vorbit foarte mult, dacă ne referim la Comrat și la conaționalii noștri găgăuzi, cu supărare vizavi de faptul că ei nu cunosc limba română. Am spus-o de foarte multe ori și o repet: responsabilitatea cea mai mare, practic toată, pentru acest lucru o are, în primul rând, clasa politică din Republica Moldova. În special după declararea independenței, nu a existat o politică de stat care și-a propus acest lucru, nu au existat studii serioase și o comunicare apropiată de oamenii aceștia care sunt oameni extraordinari, sunt foarte muncitori. Eu spuneam din perspectivă istorică, cine știe acum că găgăuzii au fost unii dintre acei care au fost supuși deportărilor în cea mai mare parte, procentual vorbind, dacă ne referim la persoanele din Republica Moldova care au fost deportate. Ei au suferit la fel ca și toți ceilalți din această țară și tratarea subiectelor identitare trebuie să fie făcută cu respect vizavi de modalitatea lor de a înțelege aceste subiecte și cu programe speciale de stat, care vin să ajute acești oameni să cunoască limba română, să înțeleagă istoria noastră și să se integreze plenar în societatea moldovenească.
Vocea Basarabiei: Credeți că această clasă politică a ținut mai degrabă cont de ceea ce va spune Rusia atunci când vor fi abordate problemele ce țin de identitate, de denumirea corectă a limbii pe care o vorbesc cetățenii acestui stat? A fost o reticență ca nu cumva să reacționeze Moscova altfel decât așteptau cei de la Chișinău sau care ar fi explicația?
Monica Babuc: Vă referiți la aceea că s-a făcut această modificare?
Vocea Basarabiei: În general, de ce nu s-a avansat mult pe această dimensiune a spiritualității, a identității, a cunoașterii limbii române?
Monica Babuc: Exact din acest considerent pe care vi l-am spus. Politicienii resimțeau dezbinarea…
Vocea Basarabiei: O resimțeau și cu asta se împăcau?
Monica Babuc: Nu, nu se împăcau, dar le era foarte confortabil din punct de vedere politic, inclusiv ca să nu piardă voturi. Este mult mai greu să mergi la oameni și să le explici cum este corect și este mult mai ușor știind că oamenii cred așa, să zici: „OK, dacă vor ei așa, hai s-o numim moldovenească, asta contează mai puțin, contează ceea ce-i pe limbă”. Vă aduceți aminte de aceste proverbiale expresii că nu mai contează cum se numește limba, contează ce-i pe limbă? Asta era din formulele cu care, dacă îmi aduc aminte bine, în istoria politică intrase Partidul Agrarian la putere. Dar, bineînțeles, dvs. mă întrebați pe mine dacă acești politicieni, fiindcă nu putem vorbi de toată clasa politică, întrucât clasa politică este diferită, are opțiuni diferite. Bineînțeles că cei care au insistat pe păstrarea unor formule inadecvate, clasa politică care n-a făcut eforturi pentru a amalgama din punctul de vedere al unei politici de stat sincere, corecte, dar foarte clare, pentru că dacă îi spui omului, chiar dacă lui nu-i place, „dle, această limbă se numește limba română, ea poate fi numită și moldovenească, dacă dumitale îți place așa mai mult, dar trebuie să știi că ele sunt egale înde ele și denumirea corectă științifică este limba română, dar dumitale îți place…” Noi puteam lua, să zicem, o perioadă de timp în care să le permitem oamenilor să se adapteze la o anumită denumire, dar în acest timp să explicăm și să facem clare pentru oamenii de toate etniile din Republica Moldova de ce vrem să facem lucrul acesta și după ce am fi obținut acest suport al majorității cetățenilor, sigur că în continuare am fi putut face mai mulți pași în economie, în infrastructură, în toate, pentru că atunci nu ne mai complăceam în aceste discuții interminabile pe valorile identitare. Noi n-am făcut-o la timp și continuăm astăzi să ne bălăcim în această mlaștină de neadevăruri.
Vocea Basarabiei: Eu totuși o să încerc să vă aduc și la aceea ce mă gândesc eu, la relația pe care a avut-o Republica Moldova cu Federația Rusă. Federația Rusă de fiecare dată amintea autorităților Republicii Moldova că ei protejează minoritatea rusă din Republica Moldova, s-a insistat deseori ca a doua limbă de stat să devină limba rusă și voiam și mai insist acum să aflu de la dvs.: credeți că cei care s-au perindat la putere, au guvernat Republica Moldova au luat în calcul și ideologia care venea de la Kremlin sau de unii singuri au decis că, uite, e bine cu această marfă politică electorală să mergem la cetățean și de fiecare dată să spunem că limba se numește moldovenească sau română, că cine suntem noi uneori trebuie să ne spună doar mama și tata la bucătărie, dar să nu fie anunțat asta în public?
Monica Babuc: Bineînțeles că nu putem face abstracție sub nicio formă de existența unui colos politic, nu numai economic, care este Federația Rusă, nu putem să facem abstracție de influența politică a Federației Ruse asupra clasei politice din Republica Moldova. Aduceți-vă aminte, ați descris foarte bine chiar în cărțile dvs. războiul de pe Nistru; aduceți-vă aminte cum a fost tratată după operațiunea de la Bender și după vărsările de sânge semnarea de către președintele Snegur a acelui armistițiu și a tratatului de pace cu Boris Elțîn ș.a.m.d. Desigur că Federația Rusă a avut întotdeauna și în clasa politică din Republica Moldova oamenii săi, care sub pretextul apărării minorității ruse, apropo, aici fac o paranteză. Sigur că drepturile tuturor minorităților trebuie apărate, numai că și atunci nu se sublinia faptul că, conform datelor statistice, majoritari sunt românii sau moldovenii – cum vor oamenii, așa se numesc –, după care cel mai mare grup minoritar îl reprezentau ucrainenii, doar că majoritatea absolută a ucrainenilor sunt, într-adevăr, vorbitori de limbă rusă în Republica Moldova. Acest lucru întotdeauna se mușamaliza, dar chiar și așa, avem o minoritate de persoane de etnie rusă și drepturile acestora trebuie să fie protejate la fel ca și ale găgăuzilor, ale bulgarilor, ale romilor, evreilor ș.a.m.d., doar că nu acesta a fost interesul Federației Ruse. Interesul Federației Ruse era să mențină Republica Moldova în zona interesului său geopolitic, să o îndepărteze de la tendințele și intențiile ei proeuropene, pentru că Republica Moldova conștientiza pe parcursul istoriei sale de independență în acești 30 de ani și prin clasa politică, dar și prin cetățenii săi apartenența sa de Europa, de România, de poporul român, de valorile culturale și identitare românești. Toate aceste lucruri se acumulau și eu nu cred că Federația Rusă era interesată de acest lucru, fiindcă tot ce am văzut noi în partidele care erau clar pro-ruse politic și alte instituții, nu neapărat partide, vorbeau sau erau pur și simplu purtătoare de cuvânt ale politicii Federației Ruse în Republica Moldova. De aceea sigur că da, politicienii din Republica Moldova atunci când abordau și problemele identitare, inclusiv limba, normal că țineau cont nu numai de situația și de comoditatea lor politică, dar și de influența și, poate, indicațiile Federației Ruse.
Vocea Basarabiei: Dezamăgirea unor cetățeni sau multor cetățeni e că s-a încetățenit și acest traseism politic, inclusiv în pereții parlamentului. Deputatul vine pe o listă de partid, trece în altă tabără și lumea deseori critică că inclusiv acesta ar fi devenit un business, pentru că mult timp s-a vorbit că se vinde mandatul, se vinde votul, se vinde totul.
Monica Babuc: Din păcate, e o chestie absolut dezonorantă pentru politicienii sau pentru oamenii care vor să facă politică, fac parte din aceste partide. Noi am fost cei care am suferit foarte mult din acest considerent, cel puțin mă refer la perioada în care am fost eu deputată. După anul 2019, când știți bine că din fracțiunea Partidului Democrat au plecat către alte partide mulți-mulți reprezentanți ai Partidului Democrat, erau multe…
Vocea Basarabiei: Dar ei v-au reproșat, au spus că practica asta ar fi fost preluată inclusiv de la PD, când și Partidul Democrat ar fi racolat mulți aleși ai poporului?
Monica Babuc: Nu ne-au reproșat oamenii care au plecat, ar fi fost strigător la cer să ne reproșeze ei treaba asta, ne-au reproșat oamenii din alte partide sau presa și cred că au avut și multă dreptate în acest sens. Numai că eu vreau aici să vă spun o chestie: totuși trebuie să delimităm partidele și oamenii politici care fac parte din aceste partide și să-i întrebăm pe fiecare în parte despre responsabilitățile lor în anumite procese, fiindcă chestiunea cu responsabilitatea colectivă este sub un semn mare de întrebare în raport cu oamenii care fac parte dintr-un partid.
Vocea Basarabiei: Haideți să vă întreb și mai direct.
Monica Babuc: Da.
Vocea Basarabiei: Dvs. v-a fost clar ce și-a dorit liderul PD, Vladimir Plahotniuc, să facă din Republica Moldova?
Monica Babuc: Uitați-vă, dna Ursu, dvs. tot l-ați cunoscut pe dl Plahontiuc…
Vocea Basarabiei: L-am cunoscut…
Monica Babuc: Toată lumea l-a cunoscut, da. Omul pe care l-am cunoscut în 2009 a fost un om interesant, un om care avea cunoștințe profunde, vă rog să mă credeți că am discutat în mai multe rânduri cu el, era pasionat de istorie, cunoștea multă istorie antică ș.a.m.d. Și l-am văzut un om care era sau cel puțin în discuțiile cu colegii de la partid își anunța intenția să transforme Republica Moldova într-un rai european, într-o țară economică prosperă, într-o țară în care oamenii de valoare să-și ocupe locurile pe potriva cunoștințelor lor la gestionarea proceselor de stat. Eu nu cunosc parcursul lui în business și niciodată nu l-am cunoscut.
Vocea Basarabiei: Dar și-a subordonat toate instituțiile statului, nu?
Monica Babuc: Încă o dată zic, tot ce am cunoscut eu începând cu anul 2009 și până în 2019, după zece ani de zile, au fost cumva oameni diferiți. La început era omul comunicării în cadrul echipei, omul care asculta opiniile și era interesat să asculte opiniile oamenilor din domeniu ș.a.m.d. Acest lucru cu anii cumva s-a minimizat și deciziile pe care le lua dânsul în alte domenii decât cel în care noi ne întâlneam în cadrul Partidului Democrat, pentru că alte întâlniri nu prea le-am avut, nu putem să ne pronunțăm asupra lor. Și de aceea, cum să vă zic? De multe ori am spus, avea idei bune și a încercat sau cel puțin a anunțat intențiile lui bune pentru Republica Moldova. Cum s-a întâmplat că a ajuns să fie cel mai detestat om public, lucru care pe noi ne durea, pentru că noi am muncit mult în echipa politică din acest partid și ne durea pentru imaginea Partidului Democrat, e greu de spus…
Vocea Basarabiei: Și atunci oare nu a folosit el imaginea dvs. ca să-și acopere o parte din interesele personale?
Monica Babuc: Eu vă zic că atunci când vorbim despre vina lui Plahotniuc, eu cred că aici trebuie să se pronunțe foarte clar organele de justiție și el să-și asume vina pentru ceea ce a făcut. Eu nu cunosc parcursul lui în business și îmi pare foarte rău inclusiv de această plecare a dânsului pe care noi nu am putut să ne-o explicăm sub nicio formă…
Vocea Basarabiei: Adică că a ajuns să fie fugar?
Monica Babuc: Da, că a plecat fără ca să anunțe colegii. Noi eram atunci în tot felul de întruniri, consilii naționale, ca să decidem ce să facem în continuare în coalițiile de guvernare și că trebuie să continuăm linia noastră proeuropeană, ca să auzim la un moment dat că dânsul a plecat fără ca să cunoaștem noi acest lucru. (…)
