VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Mădălin Necșuțu, jurnalist: Vizitele oficialilor europeni în Republica Moldova sunt un semnal cât se poate de clar că Uniunea Europeană este alături de moldoveni

UE se dovedește a fi un prieten de nădejde al moldovenilor. Calea europeană trebuie să fie ireversibilă pentru RM, dar stabilitatea internă este amenințată de politicieni pro-ruși care încearcă să agite apele, profitând de crizele multiple cu care se confruntă țara. Cei mai vocali sunt politicienii cu probleme de integritate, iar Moscova, care nu este străină de jocurile penalilor, a amenințat cu arma energetică. Jurnalistul și analistul Mădălin Necșuțu într-un interviu cu Valentina Ursu explică de ce este importantă cooperarea moldo-comunitară și ce importanță au vizitele la Chișinău ale înalților demnitari de la Bruxelles.

Mădălin Necșuțu: Vizitele pe care le efectuează oficialii europeni în această perioadă foarte dificilă pentru Republica Moldova sunt un semnal cât se poate de clar că Uniunea Europeană este alături de Moldova și, mai ales, în aceste momente de criză, când vedem că Gazprom a redus cu circa 40 la sută livrările de gaze în Republica Moldova și a determinat, la rândul ei, regiunea separatistă transnistreană, mă refer aici la Centrala de la Cuciurgan, să nu mai livreze curent electric Republicii Moldova, ceea ce a pus-o într-o situație dificilă, deoarece nici Ucraina nu mai livrează energie electrică, astfel energia electrică este luată în proporție de 90 la sută din România. Deci, vedem o situație foarte critică pentru Republica Moldova în pragul sezonului rece, iar aceste vizite vin să confirme tocmai acest sprijin pe care Uniunea Europeană îl reclamă nu numai la nivel declarativ, dar vedem că și la nivel material, pentru că dna șefă a Comisiei Europene, dna Ursula von der Leyen nu a venit la Chișinău cu mâna goală, ci a venit cu aproape un sfert de miliard de euro, 250 de milioane de euro, mai exact, dintre care 100 de milioane sunt grant, 100 de milioane sunt împrumut la o dobândă extrem de mică, iar încă 50 de milioane sunt destinate compensațiilor pentru acele persoane vulnerabile. Dacă ar trebui să facem un total, numai anul acesta Uniunea Europeană a asistat Republica Moldova cu o sumă de 840 de milioane de euro, dintre care acești bani, 250 de milioane, au mai venit și niște ajutoare cred că săptămâna trecută din Statele Unite, alte 50 de milioane de dolari, și Germania s-a oferit să ofere 40 de milioane de euro, și în această vară Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a oferit un împrumut foarte avantajos de 300 de milioane de euro tocmai pentru achiziția și aceste rezerve de gaze pe care deja Republica Moldova le face în Ucraina și în România. Vorbim de aproape 160 de milioane de metri cubi de gaz care au fost stocați în aceste țări și la nevoie vor fi pompați prin acest gazoduct inaugurat anul trecut, trebuie să spunem, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, care are o capacitate de circa două miliarde de metri cubi anual și poate asigura într-o mare măsură Republica Moldova cu aproape tot necesarul de gaze de care are nevoie, dacă ar fi să nu socotim și regiunea separatistă transnistreană.

Vocea Basarabiei: Ursula von der Leyen a spus că Republica Moldova este parte a familiei europene și familia se unește în vremuri grele. De fapt, Republica Moldova este sau încă nu este parte a acestei familii? Deocamdată a obținut acest statut de țară candidat pentru aderare la UE în vara acestui an, dar negocierile propriu-zise și până a ajunge să fie țară membră a UE, probabil va mai trece multă vreme?

Mădălin Necșuțu: Eu cred că relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, mai exact invers, este una specială și acest lucru este dovedit de aceste vizite, de acești bani și de acest statut pe care Republica Moldova l-a primit neașteptat în vara acestui an, pentru că dacă ar fi să facem o comparație, de exemplu, cu statele din Balcanii de Vest, acest statut a fost primit de unele țări în circa 19 ani, Republica Moldova l-a primit în circa 3 luni de zile, deci, un timp-record. Sigur, contextul a fost altul, ne referim la acel război, dar este o performanță extraordinară și lucrurile se mișcă pe repede înainte pentru Republica Moldova. Cu toții sperăm ca într-o zi, cât mai curând, Republica Moldova să facă parte din familia europeană, dar trebuie să înțelegem că acest drum necesită și anumiți pași. Important este să se facă reforme ireversibile, care să nu poată zdruncina acest drum european, pentru că, după cum știm, am mai avut și precedente nefericite în trecut, atunci când Republica Moldova era categorisită ca elevul premiant al clasei, dar a ajuns într-o situație deplorabilă, i s-a furat un miliard de dolari, a fost sărăcită complet și pusă, mai mult sau mai puțin, în slujba Moscovei. Vedem că astfel de reforme sunt necesare, sunt necesare, în special, pe zona de justiție, vorbim aici și de zona economică, cu precădere securitatea energetică. Republica Moldova trebuie să facă eforturi pentru a se dezlipi de această dependență energetică față de Rusia, vorbim aici de dependența de sută la sută de gaz și într-o măsură mare de această termocentrală Cuciurgan din regiunea separatistă transnistreană; vorbim de securitatea energetică; vorbim de justiție; vorbim de chestiuni care țin de domeniul socialului, așa că Republica Moldova mai are ceva teme de făcut, dar faptul că atunci când există o criză în Republica Moldova Uniunea Europeană răspunde cu asemenea promptitudine și cu banii puși pe masă pentru a ajuta este un semnal că intențiile Bruxelles-ului față de Chișinău sunt cât se poate de serioase.

Vocea Basarabiei: Dna Von der Leyen a spus că însumate ajutoarele europene oferite Republicii Moldova în 2022 ar fi aproximativ de 840 de milioane de euro, dar în Republica Moldova mai sunt foarte mulți cetățeni care nu cunosc ce ajutoare au venit din partea Uniunii Europene și că sunt implementate multe proiecte finanțate de partenerii europeni. Cum vă explicați acest lucru, că mai rămân cetățeni care nu cunosc ce ajutor i se oferă țării lor din partea Occidentului?

Mădălin Necșuțu: Republica Moldova este una dintre cele mai puțin reziliente țări din spațiul ex-sovietic, când vine vorba de propaganda rusă. Instituțiile media și propaganda Rusiei sunt împreună foarte puternice încă la Chișinău, tocmai de aici vine și gradul de informare a cetățenilor vizavi de beneficiile Uniunii Europene. Dacă veți merge în sate, și cu siguranță ați făcut-o, și veți întreba un cetățean simplu, care este privitor în special la aceste canale de televiziune rusești sau citește presa de limbă rusă, veți constata că o parte din aceste ajutoare se crede că sunt date de Rusia, nu de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu are acest obicei de a face propagandă pe fiecare bănuț pe care îl dă, Rusia pe lângă faptul că nu dă nimic în Republica Moldova, are și obiceiul de a distorsiona mesajele și de a trunchia adevărul. Chiar ieri vorbeam cu cineva și îmi spunea, de exemplu: „Dar de ce ne ajută România cu acest curent electric, ce urmărește?” Deci, în mintea unui cetățean nu stătea această idee de recunoștință pentru acest ajutor de 90 la sută din energia electrică ce vine astăzi în Republica Moldova, dar trebuie s-o spunem clar că, dacă n-ar fi fost energia din România, Republica Moldova ar fi fost în întuneric, pentru că nu are în momentul de față de unde primi curent electric. Dar acest cetățean îmi spunea: „Dar ce plan ascuns are România de ne ajută cu acest curent electric?” Vreau să vă aduc aminte că România la prețul de 90 de euro la cât vinde acum energia electrică pentru Republica Moldova, o vinde de vreo 4 ori mai ieftin decât pe piețele internaționale și România este doar un exemplu al Uniunii Europene. Deci, trebuie să lucreze, în primul rând, la partea de comunicare guvernul, pentru a explica toate aceste beneficii, trebuie repetat nu doar periodic și episodic. Astfel de ajutoare din partea Uniunii Europene trebuie explicate și țările europene prezente diplomatic în Uniunea Europeană ar trebui să facă mai multă campanie de informare pe ajutoarele pe care le oferă în Republica Moldova și cred că ar trebui gândită o strategie care să meargă până în satele Republicii Moldova, pentru că în zona urbană lumea tinde să fie mai informată, dar în zonele rurale nu cunosc aceste beneficii pe care Uniunea Europeană le aduce. Cred că dacă veți merge în Găgăuzia, de exemplu, și veți întreba aleatoriu pe stradă oamenii cine ne ajută cu gaze, ei vor spune că Rusia. Așa că această problemă a dezinformării, pe de o parte, și a lipsei de informare din partea autorităților despre aceste beneficii conlucrează împreună la o impresie în unele părți ale Republicii Moldova că nu Uniunea Europeană este cea care ajută, și ajută net Republica Moldova, ci Rusia, care este o țară care tocmai supune în aceste zile Republica Moldova unui șantaj energetic perpetuu. Și vedem aceste destabilizări care se întâmplă cu precădere în Chișinău, fiind atribuite atât de autoritățile de la Chișinău, cât și de toate autoritățile, mă refer aici la Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusiei. Deci, nu știu ce beneficii mai poate aduce Rusia Republicii Moldova, din contra vedem niște acțiuni ostile, vedem niște acțiuni pe care Rusia le întreprinde pentru a destabiliza Republica Moldova și tocmai pentru a curma acest drum european al Republicii Moldova, având ca scop final răsturnarea acestui guvern, care a fost ales la 21 iulie 2021 în mod cât se poate de legitim și democratic.

Vocea Basarabiei: Dar pentru că se discută mult acum despre posibile destabilizări care ar putea să aibă loc de cei care organizează acțiuni de protest în inima Chișinăului, dar că și factorul rusesc ar fi implicat în tot ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova pe scena politică, în general, credeți că se poate ajunge la o instabilitate politică sau au aceste cerințe politice să fie dat jos guvernul, să fie demisă Maia Sandu, să se ajungă la anticipate, ar putea scenariul acesta să fie pus în aplicare?

Mădălin Necșuțu: Eu sper că autoritățile au situația sub control, situația nu este roză, circa două luni de zile asistăm la proteste zilnice, cu precădere în weekend oamenii sunt aduși organizat, plătiți pentru a protesta împotriva guvernului. Chiar am fost și eu duminică și am stat de vorbă cu oamenii, i-am întrebat care sunt nemulțumirile lor și dânșii mi-au spus următorul slogan: „Vrem ca acest guvern să-și întoarcă fața către noi”. Și eu am zis: „OK. Dar ce înseamnă acest lucru? Vreți compensații la facturi, vreți salarii, pensii mărite?” Și ei mi-au zis: „Nu, n-avem nevoie, vrem să-și întoarcă fața către noi”. Deci, o noțiune abstractă, care ascunde tristul adevăr că mulți dintre cei care vin în centrul Chișinăului, vin să protesteze contra unor sume de bani, nu au niște nemulțumiri legitime, punctuale, care vor să fie rezolvate de către autoritățile de la Chișinău. Din păcate, mulți pentru aceste sume derizorii, și nu aș vrea să învinovățesc oamenii, ei sunt doar victime ale unor escroci, sunt manipulați, sunt aduși în pragul acestei sărăcii lucii, așa că pentru o sumă de câteva sute de lei vin, îngheață, strigă slogane pe care pur și simplu nu le gândesc, nu sunt trecute neapărat prin filtrul nevoilor lor, ci pur și simplu strigă pentru o sumă de bani punctuală, ca și când ar face o slujbă zilieră.

Vocea Basarabiei: Este clar ce vor acești organizatori prin aducerea oamenilor în stradă, iată, pe parcursul a 8 duminici?

Mădălin Necșuțu: Da, este clar că se așteaptă o sentință finală în cazul lui Ilan Șor, artizanul „furtului miliardului”. Dânsul a fost condamnat deja la 7 ani și jumătate în 2017, iar de atunci o sentință finală în cazul dânsului trenează, știm că dosarul s-a plimbat vreo 3 ani pe la Judecătoria Cahul ș.a.m.d. Deci, au fost niște mecanisme anormale care au funcționat în cazul dânsului. Există suspiciuni rezonabile că o parte a justiției a tărăgănat acest proces, acum suntem în faza finală, cred că mai e de audiat un martor sau doi, oricum suntem în faza finală, în care acesta ar putea primi o sentință finală. În cazul unei sentințe finale și cu siguranță al unui apel ne așteptăm ca dl Ilan Șor, chiar dacă nu va fi extrădat, pentru că știm că procedurile sunt foarte birocratice când vine vorba de Israel și extrădarea unor cetățeni israelieni în orice țară din lume, cu precădere în Republica Moldova, dar există riscul ca acesta să facă sentința chiar acolo în Israel. Așadar, vedem un om disperat care este în pragul unei sentințe de pușcărie, are totul de pierdut, însă acești bani pe care îi oferă el pentru proteste sunt mărunțiș pe lângă miliardul pe care l-a furat alături de complicii săi, pentru că n-a fost singur acolo și justiția probabil va dovedi acest lucru, au fost mai multe personaje, astfel că vorbim de libertatea unui multimilionar, care ar fi în stare de orice pentru a-și scăpa pielea. Dânsul nu este singur în această poveste, mai sunt și alți oligarhi, în lista Magnițki îl vedem alături de dânsul și pe celălalt oligarh fugit, Vladimir Plahotniuc, care are la fel mult de pierdut în cazul unor sentințe. Și dânsul are mai multe dosare pe rol, chiar sunt trimise în judecată unele dintre ele, și astfel vorbim de o acțiune colectivă a acestor corupți, a acestor oligarhi fugari. Și mai există și acest grup de la Londra: dl Gheorghe Cavcaliuc, fost adjunct al Inspectoratului General de Poliție; îl avem acolo pe Veaceslav Platon, un specialist al raidurilor în spațiul CSI și pe acest personaj de tristă amintire, deputat, Constantin Botnari, care și dânsul este la Londra. Deci, vedem un grup de oameni influenți, care au condus, putem spune, pentru mai mulți ani Republica Moldova cu mână forte, care își riscă nu numai libertatea, dar și averile. Așa că avem, pe de o parte, această grupare de infractori, prezumtivi infractori, pentru că încă nu au fost condamnați și, pe de cealaltă parte, interesul Rusiei de a produce destabilizare în Republica Moldova, plus scopul final de a deturna acest drum european, pe de o parte, și de a crea o problemă în spatele frontului ucrainean la nivel extins, global, pentru a determina și o parte a cursului războiului pe care se pare că îl pierde. Deci, vedem două interese: o dată e interesul intern al acestor grupuri oligarhice și o dată e interesul extern al Rusiei. Astfel că cele două interese s-au întâlnit, conlucrează, e clar acest lucru, sunt semnale, autoritățile ne spun acest lucru, o spun cu voce deschisă deja, așa că lucrurile sunt foarte clare: Republica Moldova trebuie să reziste nu numai acestei ierni, din punctul de vedere al frigului, dar și acestor destabilizări pregătite de aceste grupări oligarhice împreună cu Moscova. Nu va fi ușor, autoritățile trebuie să dea dovadă atât de calm și de tact în ceea ce privește abordarea sistematică a acestor probleme, cât și de o mai bună intervenție în cazul în care lucrurile vor degenera, pentru că am văzut, de exemplu, în cadrul protestelor încep să fie implicate și aceste grupări de sportivi, de titușki, așa cum le spune lumea în limbajul acesta urban acestor sportivi din grupurile afiliate acestor oligarhi, așa că provocările în fața Republicii Moldova sunt nu doar de natură economică, ci și de ordine internă.

Vocea Basarabiei: Dar Republica Moldova nu e lăsată de una singură ca să depășească toate aceste provocări.

Mădălin Necșuțu: Absolut! Toți partenerii occidentali ai Republicii Moldova sunt acolo, România este lângă Republica Moldova, și nu doar geografic, ci prin tot ce are, ne referim aici la bani, infrastructură, ajutor. Deci, toată lumea civilizată,  partea occidentală a lumii, partenerii de dezvoltare, care își doresc cu adevărat dezvoltare și care investesc nu de un an-doi, ci de zeci de ani în Republica Moldova pentru a dezvolta acest stat sunt alături de Republica Moldova. Rusia, după cum vedem, n-o duce bine nici în Ucraina, nici în situația internă din Rusia și eu personal nu cred că va avea forța să facă ce își dorește la Chișinău, rămâne ca și autoritățile de la Chișinău să acționeze într-un spirit ferm, dar în spiritul legii, fără abuzuri și, după ce va trece iarna aceasta, cred că lucrurile vor sta altfel în Republica Moldova.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.