RADIOGRAFIA SĂPTĂMÂNII cu Iulian Ciocan
Invitata emisiunii e poeta Ioana Isac care consideră că Republicii Moldova și numai îi lipsesc eroii, că tinerii de azi s-au săturat de corupție, că e nevoie de un dialog al generațiilor, nu de o luptă între acestea, că jurnaliștii din R. Moldova ar mai trebui să-și amintească de codul deontologic…
Vocea Basarabiei: Vreau să începem discuția noastră iată cu ce, pe 12 august a fost Ziua Internațională a Tineretului și președinta Maia Sandu și prim-ministra Natalia Gavrilița au felicitat tinerii din Republica Moldova. O să dau două crâmpeie din ce au spus președinta și prim-ministra. Maia Sandu a zis așa: „Nu vă temeți, îndrăzniți! Vă îndemn să fiți curioși și perseverenți, să aveți încredere în capacitatea voastră de a reuși prin muncă onestă și contribui la binele comun”, iar dna Gavrilița a zis: „Avem nevoie de voi chiar la guvern, avem nevoie de contribuție, de entuziasmul și creativitatea de care numai tinerii pot da dovadă”. Deci, acestea sunt crâmpeiele pe care le-am ales, mi se par interesante. Ce să înțelegem, Ioana, că tinerii doar trebuie să manifeste inițiativă și imediat li se vor deschide multe uși? În tinerețea mea era așa o zicală: «Молодым везде у нас дорога» (tinerilor li se oferă oportunități pretutindeni), așa e și acum?
Ioana Isac: Mi-aș fi dorit să fie așa, dar eu am să fiu destul de tranșantă și directă…
Vocea Basarabiei: Chiar te rog!
Ioana Isac: O să încerc să văd partea plină a paharului și partea pozitivă, dar trebuie să nu uităm că orișice părere care ar presupune o critică constructivă e binevenită mereu.
Vocea Basarabiei: Absolut!
Ioana Isac: Mie mi se par mesaje foarte frumoase, sunt îndemnuri care, cred eu, rezonează cu foarte mulți tineri din Republica Moldova și, mai mult decât atât, tare mult mi-a plăcut sintagma, acest „bine comun”, pentru că binele comun ar presupune participarea și colaborarea dintre mai multe pături ale societății…
Vocea Basarabiei: …și mai multe generații.
Ioana Isac: Și mai multe generații, exact. Și în sensul acesta mereu am avut dezbateri pe subiectul acesta, gen: cine își asumă, de fapt, situația care este în cultură, în economie, în agricultură – cei care au clădit, plămădit anumite contexte sau, din contra, cei care vin pe făgașul acesta deja construit și încearcă cumva să infiltreze niște momente mai inovative, mai creative, cum spunea și prim-ministrul?
Vocea Basarabiei: De obicei, tinerii sunt ăștia care vin cu inovațiile.
Ioana Isac: Da, doar că mie mi se pare absolut irațional să ne așteptăm că va veni cineva și va face; mie mi se pare că, indiferent de ce vârstă ai, indiferent de ce gen ai, tu trebuie să dai tot ce e mai bun din tine și să faci în așa fel încât tu să fii bine cu tine atunci când te privești în oglindă și atunci când tu ai anumite rezultate și anumite succese. Eu personal am trecut acum așa într-o vârstă, e foarte curios, de fapt, ca fenomen să mă analizez…
Vocea Basarabiei: Dar chiar ce vârstă ai, dacă nu e un secret?
Ioana Isac: Am 29, merg spre 30. Și m-am ciocnit cu o situație recent chiar, apropo de acest subiect, când eu aveam 20 auzeam același discurs și toți îmi spuneau că, uite, trebuie, că voi tinerii, că, iaca, tineri de-alde tine ș.a.m.d. și acum am avut ocazia să vorbesc cu niște tineri de 20 de ani, care au zis că ei nu rezonează cu acest mesaj și ei nu consideră că sunt responsabili de viitorul țării, și ei nu neapărat vor să participe sau să contribuie la acest bine comun, pentru că sunt destul de individualiști, destul de capitaliști la nivel de mentalitate și, într-adevăr, se centrează pe „eu” și pe egoul acesta personal, pentru că altfel ei nu-și imaginează. Iarăși, eu generalizez acum, asta-i foarte important să menționăm.
Vocea Basarabiei: Da, dar acești tineri pe care i-ai pomenit nu vor să participe la binele comun, pentru că așa sunt ei sau pentru că societatea nu este suficient de bună cu ei, să zic așa, nu le oferă perspectivele despre care vorbesc Maia Sandu și Natalia Gavrilița?
Ioana Isac: Eu sunt genul de om care mereu mă bazez pe… De ce atât spun despre mine? Pentru că e important în acest dialog pe care îl avem să înțelegem că este doar strict o opinie personală și nicidecum nu pot să-mi asum marea responsabilitate de a vorbi în numele tuturor. Și în acest context vreau să zic că problema este mult mai largă decât la nivel național, pentru că la nivel global noi deja întâlnim această problemă. Oamenii sunt mult mai egoiști, ei nu sunt gata pentru sacrificii, ei nu vor să-și îngreuneze viața și să-și complice cumva viața, pentru că suntem bine mersi atâta timp cât la mine în casă este bine, familia mea este bine, ograda este în regulă, mai văd o pisică, un câine care se plimbă și cerul e senin, adică…
Vocea Basarabiei: Și la noi, din punctul tău de vedere, majoritatea tinerilor gândește așa?
Ioana Isac: Da!
Vocea Basarabiei: Dar tu nu ai impresia că acest trend, nu știu cum să zic, al dorinței de a trăi confortabil, el a început cumva încă în anii ‘60, în societatea de consum? Atunci cred că a fost…
Ioana Isac: Rădăcinile cred că se trag de acolo, cu siguranță, și acum este un fel de apogeu, un fel de final al acestui fenomen. Eu nu sunt de acord să judecăm și nicidecum nu cred că avem dreptul moral să ne așteptăm ca cineva să existe, să aibă scopuri obiective și un sens al vieții conform valorilor noastre și conform gândurilor pe care le avem. Adică, eu cumva sunt destul de tolerantă cred că la subiectul acesta și încerc să accept oamenii așa cum sunt. Și e esențial de a transmite astfel de mesaje, că poate totuși noi ne unim, colaborăm și facem. Dar, vorbind de generații, am mai zis-o într-o zi tot într-un interviu că e foarte complicat pe un teren minat să vii să construiești ceva, e foarte complicat. În momentul în care noi vorbim despre Republica Moldova, și iarăși îmi asum că o să-mi sară în cap foarte mulți oameni, din punctul de vedere, de exemplu, al culturii eu personal mă ciocnesc cu foarte multe lapsusuri și cu foarte multe probleme pe care nu eu le-am creat, adică eu pur și simplu am apărut…
Vocea Basarabiei: Le-au creat înaintașii.
Ioana Isac: Da! Iarăși, pentru că sunt n motive; motive, pretexte mereu sunt și mereu au fost.
Vocea Basarabiei: Asta înseamnă că ești cumva supărată pe generațiile anterioare, pe generația părinților tăi, să zicem, pentru că îți zic cum mi s-a întâmplat mie, eu am discutat cu câțiva reprezentanți ai generației de 20 de ani și de 30 de ani, chiar fiul meu are 24 de ani, și acești tineri mi-au spus că: „Dle, voi sunteți o generație de loseri, voi n-ați făcut nimic, voi ne-ați lăsat – așa cum spui și tu – o sumedenie de probleme, voi n-ați putut nici problema transnistreană să o rezolvați, voi n-ați putut nici să scoateți Moldova din sărăcie, voi ați înregistrat o sumedenie de înfrângeri și acum cumva vreți noi să rezolvăm totul. Deci, uite, același mesaj mi s-a întâmplat mie, să mă ciocnesc eu.
Ioana Isac: E destul de radicalist formulat. Eu totuși aș merge mai mult pe calea mai diplomatică și mai amiabilă, pentru că pentru mine este important să înțeleg care este problema, mai puțin este important cine este vinovat de această problemă și este esențial să înțeleg ce pot să fac ca această problemă să nu mai existe. Pentru că, dacă noi ne așezăm la o masă și începem toți să ne acuzăm și să căutăm vinovații, nu știu la ce o să ducă asta, or e mult mai benefic pentru societate ca noi să gândim durabil, în primul rând. Noi, iaca, problema asta tot o avem, noi nu putem să vedem mai mult decât 3, 4, 5, 6 pași. Am înțeles care este problema, s-o conștientizăm, asta este încă și mai important. Și ce noi putem să facem cu această conștientizare? Pentru că sunt două căi: ori tu conștientizezi și zici că, mă rog, asta-i viața, sau tu sufleci mânicile și începi ceva să faci. Iarăși, vorbind de confort, orișice schimbare, orișice revoluție, orișice dorință de a îmbunătăți condițiile de trai, indiferent de care segment noi vorbim, e vorba de o anumită dedicație și de un anumit sacrificiu.
Vocea Basarabiei: Înseamnă o ieșire din zona de confort.
Ioana Isac: Da, da, și altruism, ceea ce este mult mai mult pentru omul modern și postmodern.
Vocea Basarabiei: Dar, revenind la mesajele doamnelor Sandu și Gavrilița, să înțeleg că mulți tineri nu vor fi foarte încântați de aceste mesaje sau cum crezi?
Ioana Isac: Ba nu, eu cred că ei vor fi încântați. Iarăși, noi acum analizăm și discutăm despre niște discursuri și despre niște mesaje.
Vocea Basarabiei: Așa e.
Ioana Isac: Cred că tinerii și-ar dori mai multe acțiuni și, într-adevăr, mai multe politici de tineret și mai multe politici care să fie orientate spre perspectivele și potențialul de dezvoltare a tinerilor în Republica Moldova. Dar nu pot să neg faptul că, într-adevăr, se observă în ultimul timp preponderent, chiar și în instituțiile de stat…
Vocea Basarabiei: Au întinerit.
Ioana Isac: Da.
Vocea Basarabiei: Chiar și în PAS sunt mulți deputați tineri.
Ioana Isac: Da, asta se simte. Se simte și pozitiv, și negativ, în același timp.
Vocea Basarabiei: Da, pentru că mă gândesc că tinerețea este foarte bună prin faptul că presupune energie, dorința de a schimba, dar uneori poate că înseamnă și o lipsă de experiență, ca să zic așa.
Ioana Isac: Cu siguranță, înseamnă lipsă de experiență și ea se capătă de la cei mai în vârstă. Aici ne vine ajutorul, de fapt, pentru că înțelepciunea lor, înțelegerea lor, compasiunea lor – de ce nu? – ar putea să rezolve foarte mult problema în sine, pentru că eu cred că asta-i soluția. Dacă mă întrebi acum care ar fi soluția, ceea ce eu încerc, de exemplu, în viața mea să fac, eu mereu mă înconjor cu oameni din diferite generații. Eu am prieteni de 75 de ani, eu am prieteni de 25 de ani, eu am prieteni de 20 de ani, pentru că mie îmi este și important să văd cu ce respiră și alții.
Vocea Basarabiei: Și ești și prietena părinților, bănuiesc?
Ioana Isac: Da, mama mea îmi e cea mai bună prietenă.
Vocea Basarabiei: Dar cu părinții ai avut, să zicem, dispute de natură generaționistă, să zic așa?
Ioana Isac: Nu, nu pot să spun că am avut conflicte majore.
Vocea Basarabiei: Deci, vă înțelegeți, în ciuda faptului că sunteți de diferite vârste?
Ioana Isac: Da, pentru că la noi în familie este regula numărul 1, care înseamnă comunicare.
Vocea Basarabiei: Mergem mai departe. O tânără, Mihaela Furculiță, reprezentantă a Ligii Studenților Originari din Republica Moldova, a fost aici, într-o emisiune a Valentinei Ursu, și ea zicea așa: „Tot mai mulți tineri frumoși se întorc acasă, tot mai mulți încep aici să vină și să deschide afaceri”. Ești de acord?
Ioana Isac: Observ și eu această tendință, apropo, cel puțin în cercul meu de prieteni pe care îl am. Și posibil că se întâmplă datorită parcursului pe care noi acum ni l-am propus și datorită faptului că tinerii care au făcut studii peste hotare, totuși este vorba de o integrare, pentru că și peste hotare tu ai nevoie de un mediu favorabil, ai nevoie de o recomandare, ai nevoie de foarte mult timp să poți să te încadrezi, să te integrezi și să te simți bine acolo unde ești. Ori poți să te reîntorci și cunoștințele pe care le ai să le aplici aici și să te simți mai util. Eu cred că pentru tinerii care se reîntorc, probabil, asta este o motivație internă tocmai de a se simți utili, pentru că dacă nu te simți util ție și societății, atunci îți vine foarte greu să găsești o cale pentru tine de a exista. Dar observ și eu această tendință și chiar mă bucur, mie mi-e dor foarte mult de prietenii mei plecați.
Vocea Basarabiei: Am citit câteva știri despre altfel de tineri, de vârsta ta, de altfel. Iată, bunăoară, o știre: „Trei tineri din Soroca, doi bărbați, de 20 și 31 de ani, au agresat o femeie și au furat un lănțișor de aur”, iar alți tineri au intrat într-o stână și au bătut un cioban și au furat niște motociclete. Deci, ce se întâmplă cu acești tineri? E vina societății că ei acționează în felul ăsta sau nu se simt ei prea confortabil?
Ioana Isac: Cred că am să am o părere demodată, dar am să îndrăznesc. Orice societate are nevoie de o balanță, mereu au să existe atât oameni buni, cât și oameni răi. Și când spun „oameni buni” și „oameni răi”, mă refer la percepția fiecăruia asupra a ceea ce înseamnă să fii bun și ce înseamnă să fii rău. Pentru a menține această balanță, e nevoie de o contraputere și nu poți să negi, și nu poți să trăiești într-o utopie totală, în care nimeni nu fură, nimeni nu are violență, nimeni nu are agresiune și ar fi prostesc să crezi că putem să existăm cu părerea asta.
Vocea Basarabiei: Da, e adevărat!
Ioana Isac: În același timp, eu cred că problema este în cultură. Iarăși mă întorc la cultură și la educație, pentru că asta ar putea să salveze, probabil, un pic lucrurile.
Vocea Basarabiei: Avem probleme în Republica Moldova cu educația?
Ioana Isac: Avem, și foarte mari. Și aici începem de la contextul familiei și deja putem să mergem mai departe: grădiniță, liceu, școală, universități. Ele sunt interdependente și interlegate, noi nu putem să le separăm și să dăm vina că, vezi Doamne, universitățile sunt prea puține. (…)
