Bună ziua, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan și vă invit din nou la „Radiografia săptămânii”. Azi am de gând să discut știri recente cu un invitat deosebit. Este vorba de Ion Jitari, actor la Teatrul „Luceafărul”, care este însă cunoscut ca un creator al unui personaj ficțional foarte popular – Vania Băț.
Vocea Basarabiei: Ion, mă bucur să te văd aici, în studioul Vocii Basarabiei.
Ion Jitari: Mulțumesc pentru invitație! Și eu mă bucur că mă aflu aici, sper să avem un dialog interesant.
Vocea Basarabiei: Da, sper și eu foarte mult. Vreau, mai întâi de toate, să te întreb, eu am văzut câteva filme de-ale tale, aceste filme, care îl au ca protagonist pe Vania Băț, încep așa, ca la Hollywood – „Vania Băț prezintă”, ca și cum ar fi „Paramount Pictures Presents”, și în care există foarte multă parodie, există mult sarcasm, există multă causticitate și sunt luați în derâdere, parodiați, ironizați niște oameni din sfera politică și nu numai, din lumea noastră înconjurătoare. Și vreau să întreb, dacă recurgi la parodie și la sarcasm, să înțeleg că ceva te nemulțumește totuși, ceva îți displace? Ce anume îți displace în realitatea moldovenească?
Ion Jitari: Îmi displace minciuna. Asta este, de fapt, Vania Băț, este un manifest al meu împotriva a tot ce se întâmplă în sfera politică și nu doar politică, dar și socială, pentru că noi suntem, din păcate, o comunitate infectată cu tot felul de șmecherii. Și cum să zic? Eu am decis în pandemie, fiindcă activitatea mea până a ajunge la „Vania Băț prezintă” de la TV am început-o pe pagina de Facebook. Atunci, în pandemie, toți am avut timp berechet și eu am decis totuși să devin mai vocal. Spiritul civic mi l-am manifestat întotdeauna, începând cu cele mai mari proteste de la care n-am lipsit niciodată. Și atunci mi-am zis că, dacă tot politicul își bate joc de oameni, de ce să nu venim și noi cu o replică la adresa lor și să-i mai facem pe unii oameni să nu creadă chiar tot ce văd și să înțeleagă că nu tot ce zboară se mănâncă? Cam asta-i.
Vocea Basarabiei: Da, vreau să întreb acum altceva. Există foarte mulți colegi de-ai tăi, actori, dar și colegi de-ai mei, scriitori, care se retrag într-un turn de fildeș, stau acolo bine mersi și cumva nu-i interesează lumea din jur. Ei spun: „Dle, arta mă interesează, fac artă pentru artă, nu mă interesează ce face Dodon sau ce face Maia Sandu”. Tu de ce ai acest spirit civic pronunțat, de ce te interesează ceea ce se întâmplă dincolo de meseria ta?
Ion Jitari: Internauții sau, na, mulți utilizatori ai rețelelor sociale care au pe profil poze de floricele și câinișori mă acuză că eu iau pentru asta bani și îs plătit. Pe mine la un moment dat a început să mă deranjeze poziția asta a noastră comodă. Știi, se întâmplă lucruri care nu ne plac, dar tot în același timp noi ne declarăm apolitici și nu ne băgăm în politică, vrem să fim departe de politică. Eu am decis să nu mai tac și s-o încep încet, indiferent de ceea ce se vorbește, indiferent de ceea ce se spune, că m-o cumpărat unul, că m-o cumpărat altul, întrebările acestea: „Dar cât ți-o plătit?”, eu… Bine, de cele mai multe ori nu le răspund comentariilor, dar dacă le mai răspund câteodată îi îndemn să vină la mine să mă împart cu ei din banii pe care îi iau.
Vocea Basarabiei: OK! Tocmai pentru că ai acest interes foarte pronunțat pentru lumea în care trăim, pentru social, pentru politic te-am invitat aici. Este o emisiune în care discutăm tot felul de știri, teme de actualitate și aș vrea să le discut cu tine, pentru că știu că tu ai ce să ne spui. Aș începe cu așa o știre, poate una mai soft, să zicem așa. Iată, într-o emisiune a colegei mele Valentina Ursu a fost dna Nadejda Zubco, șefa Biroului Relații cu Diaspora, dânsa cumva a lansat două idei, două pe care cel puțin eu le-am desprins din această emisiune. Prima sună așa: „Încurajez diaspora să revină acasă și să pună în valoare cunoștințele pe care le-a obținut altundeva”. Deci e un îndemn ca diaspora să vină, dar tot în aceeași emisiune am găsit o altă idee: „Moldovenii de peste hotare ezită să revină acasă din cauza războiului din Ucraina, dar și pentru că nu au încredere că vor putea realiza planurile acasă” și parcă e un soi de contradicție. Pe de o parte, îi invită pe moldoveni să vină și, pe de altă parte, tot ea constată că, de fapt, ei nu-și pot realiza planurile aici. Tu cum comentezi lucrul acesta?
Ion Jitari: Noi când ne referim la diasporă trebuie să știm că nu toți care se află în diasporă acolo își fac studiile sau lucrează în anumite domenii. Noi doar știm că oamenii noștri muncesc la munci grele: șofează, muncesc în construcții etc. Deci, dacă vorbim de cunoștințele pe care le acumulează acolo să le aplice aici, ei nu știu dacă au să facă asta vreodată din cauză că aici sunt salariile foarte mici, oamenii niciodată nu o să vină. Eu am vorbit cu oameni din diasporă, lor le este foarte dor de casă, lor le este greu acolo să se integreze, pentru că țările acestea europene au niște reguli foarte stricte, chiar și de comportament, deci, reguli elementare stricte cu care, mă rog, oamenii se obișnuiesc mai greu. Or, la noi există așa un soi de, nu vreau să-i zic libertate, dar am să-i zic chiar libertinism, știi, când omul face ce vrea, că el e șef, că nu știu ce. Oamenii vor să vină acasă, să-și vadă părinții, să trăiască aici o lună de zile, să-și cheltuie o bună parte din banii pe care îi muncesc acolo cu greu, și după asta le trece dorul de a mai rămâne acasă și pleacă înapoi. Nu știu ce trebuie să facă Republica Moldova ca să-și aducă diaspora acasă, bănuiesc că trebuie să crească…
Vocea Basarabiei: Scuză-mă că te întrerup, dar n-a fost diaspora cea care a votat acest guvern proeuropean? Deci, n-ar fi un motiv faptul că PAS-ul este la putere ca diaspora, asta care a votat PAS-ul, să revină?
Ion Jitari: Nu, nu cred că ei au votat pentru ca să revină, nu. Eu cred că ei au votat pentru niște schimbări spre bine, sau cel puțin asta au sperat, sau cel puțin asta am sperat și noi, dar ei departe nu sunt cu gândul de a se întoarce, mulți dintre ei caută să se stabilească acolo, mulți dintre ei caută să-și cumpere case. Eu am fost o perioadă foarte scurtă, de exemplu, în Germania și am stat și m-am gândit foarte mult timp după asta și zic: „Măi, dar ce ar fi dacă…”
Vocea Basarabiei: Dacă ai rămâne acolo?
Ion Jitari: Da, ne-am strânge valizele și am merge într-acolo. Dar totodată îmi pare rău de pământul acesta care ne-a ținut atâta timp și eu parcă simt o obligațiune față de pământul acesta, că trebuie să rămânem aici și să încercăm aici să construim ceva. Știi, replica asta nu e furată de la Cavcaliuc, care a vrut să ne construiască Europa acasă, vorbesc de altceva.
Vocea Basarabiei: Mi se pare admirabilă ideea asta a ta și din punctul meu de vedere este foarte rarisimă, pentru că eu foarte rar aud oameni, bine, dincolo de populismul unor politicieni, foarte rar aud în viața de zi cu zi oameni care să-mi spună că, uite, dle, ar vrea să rămână aici, pentru că totuși ține cumva realmente la pământul acesta și la țara asta.
Ion Jitari: Da, la pământ, la oameni. Eu mă duc acasă nu foarte des, din păcate, nu foarte des, pentru că noi alergăm din greu ca să trăim mai bine, mă duc acasă foarte rar, părinții mei îs în vârstă și fratele meu e plecat și eu tot stăteam și mă gândeam, numai gândul acesta că eu o să plec și nu o să le calce nimeni pragul, oricât de rar ar fi asta, nu știu cum mi se umplu ochii cu lacrimi și nu pot să trec de asta. În plus, dacă aș pleca, bănuiesc că n-am să mă duc acolo la Teatrul Național din Berlin și o să trebuiască să mă duc să muncesc din greu.
Vocea Basarabiei: De ce nu? Poate vei avea o asemenea ofertă?
Ion Jitari: Da, știi cum, era o replică genială într-un film de-al lui Igor Kobîleanski, când un primar și cu un consilier stăteau într-o gară părăsită și unul întreabă: „Dle primar, iaca trenurile acestea merg de la Est la Vest, de la Vest la Est și nici unul nu se oprește în sat la noi. De ce?” Și primarul zice: „Dar tu ce, vrei să plece toți ai noștri cu dânsul? Ce acolo n-au proștii lor?” La asta mă refer și eu. Sunt oameni destui peste tot. Dacă ne-am duce acolo, bănuiesc că ne-am duce la munci grele. Eu mă gândeam să plec pe o perioadă scurtă, dar meseria pe care o practicăm noi, actoria, odată lăsată, nu știu dacă mai poți să revii la ea.
Vocea Basarabiei: Dar eu am auzit că salariile actorilor acum s-au mărit. E adevărat lucrul acesta?
Ion Jitari: Nu știu unde s-a auzit asta. Eu n-am simțit să se mărească salariul, cum era așa a și rămas, se discută despre o mărire a salariului, dar, na, salariile rămân deocamdată în urma prețurilor.
Vocea Basarabiei: Modice, să le zicem așa. Uite, Ion, încă o știre pe care aș vrea să o comentezi tu. Partidul Socialiștilor condamnă acțiunile oamenilor legii, care au făcut percheziții recent la domiciliul contabilei PSRM. Socialiștii susțin că e un dosar la comandă, și acest dosar face parte din șirul de acțiuni de capturare a statului. Pe mine m-a făcut curios această sintagmă „capturarea statului”, pentru că eu îmi amintesc că anterior, pe vremea lui Plahotniuc, cei care luptau cu regimul Plahotniuc foloseau foarte des acest cuvânt „stat capturat”, „capturare a statului”. De fapt, ce să înțelegem, Plahotniuc a plecat și statul capturat a rămas? Ce fel de stat avem acum, Ioane? Sau socialiștii exagerează?
Ion Jitari: Eu cred că e vorba de o exagerare și o victimizare, în primul rând. Dar iarăși, noi nu suntem în interior și nu putem să știm cu exactitate, de la suprafață parcă pare că nu suntem un stat capturat, așa cum declară ei, dar asta e, ei operează cu termenii aceștia ca să trezească, să-și adune mai multă simpatie, pentru că la scrutinul din 11 iulie 2021 cifrele le-au demonstrat că ei nu stau așa de bine cum li se pare și că bănișorii care, se spune, iarăși, noi nu suntem judecători ca să dăm verdicte, bănișorii care vin din exterior nu i-au ajutat să-și facă jocurile până la capăt. Și acum, evident, când justiția pare să se apuce un pic de treabă, pare, cel puțin pare, nu știu dacă, poate eu greșesc când spun asta, și cum încep să fie vizați, cum automat recurg la niște șmecherii. Și asta se întâmplă nu numai cu Partidul Socialiștilor, asta se întâmplă și cu Partidul Șor. Când au început să le bată la ușă organele de drept și să-i întrebe: „Dar de unde bani pentru asta, de unde bani pentru asta și mai nu știu ce?”, se mai scurg niște probe în presă pe care nu poți să le negi, știi, când există numai niște presupuneri așa, chiar fie ele și rezonabile, nu poți să te legi de dânsele, dar când apar deja materiale video care confirmă asta și se văd șmotoacele celea de bani pe care noi nu știu, Iulian, dacă o să le vedem vreodată în mâinile noastre…
Vocea Basarabiei: Poate cu arta reușim să?…
Ion Jitari: Da, sigur, sigur, cred că doar din artă. Asta e. Cred că este o victimizare și aici e o operare foarte șmecheră cu tot felul de termeni: „Noi suntem stat capturat”. Și dacă ai observat, și dacă observați și telespectatorii, tot ce se întâmplă se încearcă cu orice preț să lovească în președinta țării. Și o numesc chiar Plahotniuc în fustă. Ei cred că au să sensibilizeze opinia publică operând cu asemenea chestii. Pentru mine îs doar niște declarații și dacă să-și facă justiția treaba și să vină să ne spună, deși eu aș prefera să se lucreze un pic mai deschis în sensul acesta. Cazurile acestea de rezonanță, de corupție și perchezițiile acestea, eu parcă le văd olecuțică mai deschise, ședințe deschise de judecată, să nu se întâmple totul cu ușile închise…
Vocea Basarabiei: Adică ți-ai dori să fie mai deschise?
Ion Jitari: Eu asta mi-aș dori, da, să fie mai deschise, pentru ca omul să se uite și să-și facă concluziile sale, să nu se lase manipulat de unii sau de alții. Înțelegi? Să fie o, nu știu, dacă tot s-a umblat la banii noștri, la banii oamenilor, deci, dacă s-a umblat la banii mei, pe care eu îi plătesc lunar la stat, atunci eu vreau să văd, că acesta este și procesul meu, și procesul celor care se uită acum la noi. S-a umblat la banii noștri, nouă ne este interesant cum s-a întâmplat asta și ce se face aici, cum se lucrează.
Vocea Basarabiei: Și cineva să fie pedepsit dintre acei care au furat banii aceștia?
Ion Jitari: Da, ca să fie spulberate toate ideile astea că sunt persecutați, că sunt nu știu ce, că toți îs mielușei, că ei sunt loviți dintr-o parte în alta și târâți prin tot soiul de instanțe, pentru că, vezi Doamne, asta este o represiune și nu știu ce. Nu! Mie mi se pare asta o aberație.
Vocea Basarabiei: Mie mi se pare curios pentru că, de fapt, și puterea, cei din PAS, ei cumva tot folosesc ideea asta. Ei spun că, de fapt, încearcă să de–captureze, să zic așa, statul. Deci tocmai prin inițierea acestor dosare vor cumva să elibereze statul de niște oameni influenți și răi care cumva și-au făcut mendrele aici. Ăștia, pe de altă parte, spun că statul capturat pe dânșii îi pedepsește.
Ion Jitari: Da, că aceștia l-au de-capturat în 2000 și nu știu cât împreună și acum aceștia îl capturează, mă rog.
Vocea Basarabiei: Și un om care nu este foarte bine informat poate să se pomenească derutat.
Ion Jitari: Niște jocuri de cuvinte, așa pot eu să le cataloghez.
Vocea Basarabiei: OK! Iată o știre care mi-a atras atenția este aceea că Dumitru Diacov, fost lider al Partidului Democrat, a lansat recent prima platformă de discuții privind consolidarea centrului politic din Moldova. A organizat o conferință dl Diacov, care se intitulă așa: „De la confruntare la dialog, de la dialog la cooperare, de la cooperare la progres”. Deci cumva o scăriță așa. Și eu am stat și m-am gândit, știu că dl Diacov de multă vreme are această idee a consolidării forțelor centriste, cumva a existenței unui pol centrist foarte puternic care cumva să anihileze radicalismele stângii și dreptei, dar, până la urmă, stau pe de altă parte și mă gândesc așa: Partidul Democrat, care se voia foarte centrist și foarte departe de radicalismele unor formațiuni de dreapta și de stânga, totuși a generat această putere a lui Plahotniuc. El acolo era, în Partidul Democrat, care era centrist și centrismul acesta n-a reușit să împiedice ascensiunea unui tip foarte autoritar, iar pentru mine să fii centrist și să accepți puterea unui tip extrem de autoritar care conduce cum vrea el mi se pare totuși o contradicție. Tu cum vezi lucrurile aici?
Ion Jitari: Dar cum văd? Bani, aici e vorba de bani, e vorba de bani mulți.
Vocea Basarabiei: Bani?
Ion Jitari: Da, cred că e vorba de bani și, mă rog, Dumitru Diacov este unul dintre cei mai longevivi, hai să zicem așa, politician din Republica Moldova. Noi știm că ei au bătut palma de-a lungul anilor și cu unii, și cu alții, și cu cei de stânga, și cu cei de dreapta. Din istoria recentă pe care o cunosc eu, doar Partidul Democrat făcând parte din AIE-1, AIE-2, erau cei care își rupeau cămașa de pe ei că ne integrăm în Uniunea Europeană, între timp și-au schimbat macazul și au spus că Partidul Democrat este partid Pentru Moldova. Pe urmă, după ce a plecat șeful lor și ei au rămas cumva cu ochii în soare, s-au dezlipit câțiva membri din partidul cela care era Pentru Moldova și s-a organizat alt partid, Pro Moldova. Chiar așa se și numea, al lui Candu…
Vocea Basarabiei: În frunte cu dl Candu.
Ion Jitari: Da, da. Pe urmă din Pro Moldova Sergiu Sîrbu și-a schimbat. Da, el are o istorie, de fapt, mai aparte. Despre dânsul trebuie de făcut o emisiune aparte. Eu chiar într-o postare de-a mea ziceam că acum, în condițiile acestea în care lumea o să primească lemn, câte trei metri steri…
Vocea Basarabiei: Da, pentru iarnă.
Ion Jitari: Și o să fie cumva urmărit procesul acesta ca să nu ia cineva prea mult și cineva să rămână fără lemne și stăteam și mă gândeam: „După lemnul acesta trebuie să te duci tu să-l iei”. Și zic: „Bine, cei care au transport și nu știu ce, dar sunt bătrânii sau oamenii neputincioși care trebuie să se ducă după dânsul” și l-am ironizat un pic pe dl Sîrbu, zic: „Uite, lemnul cela, cine să-l taie bătrânilor?” Sergiu Sîrbu de când nu mai este în campania electorală nu-și mai pune beschia la bătaie. Știi că el este personajul care apărea de fiecare dată cu beschii, el fie tăia, fie vopsea o poartă, fie dădea cu târnăcopul.
Vocea Basarabiei: Poate, într-adevăr, avea această dorință de a ajuta oamenii?
Ion Jitari: Da, da! Acesta este un sindrom care se manifestă foarte activ anume în perioada electorală. Știi cum, politicienii au așa o chestie ca să se dea drept oameni din popor, știi cum: „Vedeți, eu merg cu motoblocul, eu călăresc calul, deci, eu îs cu voi, pe mine să mă alegeți, oameni din popor”.
Vocea Basarabiei: Asta este părerea ta, Ion, nu a mea.
Ion Jitari: Este părerea mea. Nu, eu n-am zis că este a ta, este strict a mea.
